Stiri din Galati

Povestea incredibilă a unui gălăţean care se luptă de 21 de ani, fără succes, pentru a obţine certificatul de revoluţionar. Constantin Dobre susţine că a fost „lucrat" tocmai pentru că a fost colegul de şcoală primară al fostului preşedinte Ion Iliescu.

CITEŞTE ŞI : 

Florin Marinescu, fosta gardă de corp a dictatorului comunist: „Ceauşescu era dominat de Elena"

Mărturii din temniţele iadului: "M-au pus în faţa plutonului de execuţie pentru că nu am vrut să devin colaborator al Securităţii"

Eroii Galaţiului/Vezi aici pe cei care şi-au dat viaţa pentru libertatea noastră

Zeci de declaraţii scrise ale foştilor revoluţionari stau mărturie că Dobre Constantin a fost unul dintre cei mai curajoşi gălăţeni în zilele de 22 -23 decembrie 1989.

Este omul care a intrat primul în sediul fostului Consiliu Popular Judeţean. A împiedicat furturile şi vandalizările, a salvat vieţi omeneşti, a împărţit hrana de la „Cantina partidului" în mai multe zone din oraş, a intervenit pentru a fi puşi în siguranţă sacii cu documente şi aparatura de la sediul Securităţii, a mers la Banca Naţională pentru a face ordine şi a preîntâmpina furturile.

IPOTEZĂ Marii revoluţionari din balconul Operei au fost drogaţi cu pastile energizante

„Lucrat" de Dan Iosif

Timp de 21 de ani, Constantin Dobre, fost maistru instructor şcolar şi director adjunct la Liceul Industrial nr. 2, s-a luptat să i se facă dreptate. A depus peste 10 dosare, declaraţii, documente, dovezi că a participat la Revoluţia din 1989.

Dosarul său este înregistrat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1998 cu nr.17.830/ 19 ianuarie 2005.

Omul este convins că nu a primit nici după două decenii certificatul de revoluţionar din cauză că a fost coleg în şcoala primară cu fostul preşedinte Ion Iliescu.

„De ce? Pentru că m-am născut la Olteniţa, am copilărit cu el, am făcut şcoala primară împreună. Eu mă duceam la Cotroceni ca la mine acasă. Preşedintele Iliescu mi-a promis că mă ajută, dar toate dosarele pe care i le duceam ajungeau la Dan Iosif, şeful revoluţionarilor de pe atunci. El văzând că sunt prieten cu Iliescu s-a speriat că rămâne fără post, că mă pune pe mine în locul lui. Toate dosarele mi le-a rupt şi aruncat", povesteşte Constantin Dobre.

Pe 1 decembrie 1995, preşedintele Ion Iliescu a venit în vizită la Galaţi. Era pe atunci prefect Nicolae Beuran. Din nou, i-a înmânat un dosar.
Neluţule, mă ajuţi?

„M-am dus împreună cu soţia mea, Elisabeta. Era bucuros că mă vede şi mi-a promis că mă ajută. I-am zis doar atât: «Mă, Neluţule, uite încă un dosar. Mă ajuţi. Da, băi, te ajut» L-a luat, însă afară Dan Iosif s-a repezit şi a zis că-l rezolvă el. După câţiva ani un consilier de-al lui Dan Iosif mi-a spus :«Dosarul ţi l-a rupt păcătosul»", povesteşte cu amărăciune Constantin Dobre.

ZIUA LIBERTĂŢII: Omul care a lansat expresia „a explodat mămăliga"

„Am vorbit şi cu premierul Boc atunci când a venit cu propaganda electorală la Galaţi. I-am dat un memoriu şi mi-a promis că mă ajută. Nu am primit niciun răspuns. Ce am făcut eu în revoluţie nu a făcut nimeni. Dacă nu eram coleg cu Ion Iliescu, poate că obţineam certificatul", spune Constantin Dobre.

I s-a cerut trei declaraţii de-ale foştilor revoluţionari brevetaţi. Florin Melinte, Valter Manafu, Ionel Silvestru, Ioan Manole au depus în scris declaraţii despre actele de curaj ale lui Constantin Dobre , din zilele de 22-23 decembrie 1989. Cu toate acestea, n-a primit certificatul.

„Toţi care au depus cu mine atunci au primit certificatul de revoluţionar. Numai eu nu am primit. Lupta dusă timp de 20 de ani, sutele de drumuri făcute fără niciun rezultat la Bucureşti, la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, m-au distrus financiar şi m-au izolat la pat. Pe mine m-a lucrat Dan Iosif si mai târziu toţi secretarii de stat. Eu le-am zis atât «Aveţi cap să judecaţi şi lumina ochilor să vedeţi ce este scris. Dar nici nu judecaţi, şi nici nu vedeţi»", povesteşte gălăţeanul.

Mărturiile revoluţionarilor

Actele sale de curaj sunt cunoscute de Felecanu Vasilica, salariata Consiliului Judeţean, care era de serviciu la poartă. „Domnul Dobre a salvat vieţi omeneşti, a recuperat alimente şi bunuri de la răufăcătorii care au spart bufetul şi magazia".

„La Revoluţie am admirat curajul şi puterea de luptă a lui Constantin Dobre. S-a luptat cu securiştii care ieşeau din sediul judeţean de partid, a fost lovit la cap şi la piciorul stâng.I-au dat cu spray în ochi. A împărţit hrană în diferite zone ale oraşului, fiind cel mai activ revoluţionar", declară Manafu Valter, preşedintele foştilor Revoluţionari-filiala Galaţi.

ZIUA LIBERTĂŢII 20 decembrie 1989: Momentul în care Timişoara devine liberă de comunism

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României i-a dat dreptate

Anul trecut a chemat în judecată Guvernul României-Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, solicitând să i se confere drepturile cuvenite în calitate de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989.

Pe 22 aprilie 2010, prin Decizia nr. 2086, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României obligă Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţiei din Decembrie 1989 să-i soluţioneze cererea de eliberarea a certificatului doveditor al calităţii de revoluţionar.

„Constantin Dobre a probat că, la data de 7 august 1996, a înregistrat la Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor revoluţiei din decembrie 1989, sub nr.2469, un dosar în vederea obţinerii uneia dintre calităţile prevăzute de Legea nr.42/1990. De asemenea, el şi-a reînnoit dosarul după intrarea în vigoare a Legii nr.341/2004 privind recunoştinţa faţă de eroiii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române", precizează Instanţa.

„Au trecut şapte luni de atunci şi nu am primit nimic. Nu ştiu ce să mai fac, unde să mă mai duc. Simt că mă lupt cu morile de vânt", spune cu amărăciune în glas vârstnicul revolutionar.

CITEŞTE POVEŞTILE IMPRESIONANTE ALE CELOR CARE AU MURIT ÎN TIMIŞOARA, ÎN DECEMBRIE 1989:

DECEMBRIE '89: Studentul ucis în casă de glonţul ricoşat din umărul tatălui său

REVOLUŢIE: Prăpădul făcut de armată în Calea Girocului pentru tancurile blocate de manifestanţi

DECEMBRIE `89: Cadavru ascuns în spital ca să nu fie furat de securişti şi dus la crematoriul Cenuşa

CAMPANIE: Masacrul de pe Podul Decebal, din 17 decembrie `89, văzut după 20 de ani de libertate

REVOLUŢIE: Moartea care a venit dintr-un ARO al trupelor USLA

Decembrie 89. Asasinate în Spitalul Judeţean din Timişoara

Decembrie '89. Familia care nu mai are sărbători de iarnă de 20 de ani

DECEMBRIE `89 Măcelul căpitanului Căşeriu: Militarii au tras în plin cu muniţie de război

Decembrie '89. Tânăr erou, împuşcat în cap la Timişoara de un „terorist” lunetist

DECEMBRIE '89. Ucigaşul din Piaţa Libertăţii făcea pariuri că îşi nimereşte ţinta

DECEMBRIE '89. Manifestanţii ucişi după ce s-au refugiat în casa scărilor

DECEMBRIE '89. Şi-a pierdut iubita şi piciorul stâng

DECEMBRIE '89 Ordinul de recucerire a tancurilor cu orice preţ a dus la măcelul din Girocului

DECEMBRIE '89 Şi-a găsit copilul în groapa comună

Decembrie '89. Primele victime ale represiunii de la Timişoara

Decembrie '89. Soţia eroului Ferkel: "Aş fi renunţat din tot sufletul la libertate să îl pot avea pe soţ alături"

Decembrie '89. Crimele odioase de pe treptele Catedralei din Timişoara

DECEMBRIE `89: Şi-a găsit sora împuşcată în cap în măcelul de pe Podul Decebal