Stiri din Bucuresti

Imaginea Bucureştiului reflectă traiectoria birocratică anevoioasă şi deseori coruptă pentru autorizarea noilor construcţii. Haosul este generat în mare parte de sistemul deficitar de aprobare a construcţiilor la ghişeele primăriilor de sector şi la cea a Capitalei.

Orice lucrare majoră ce urmează să fie ridicată în Capitală are nevoie, potrivit Legii 50/1991, de o autorizaţie de construcţie, un act eliberat de primăria de sector care prevede termenii de amplasare, proiectare, executare şi funcţionare a viitoarelor construcţii.

Acest lucru presupune însă o documentaţie consistentă care să reflecte în detaliu modificările ce urmează să fie făcute unui imobil sau unei zone. De asemenea, procedura presupune numeroase demersuri pentru obţinerea zecilor de avize şi certificate necesare din partea diferitor comisii şi instituţii. Autorizaţiile de construcţie se emit fie de către primarul de sector, fie de către primarul general al municipiului Bucureşti, în funcţie de tipul de investiţie şi, mai ales, de locul în care urmează să se efectueze lucrarea.

Între PUZ şi PUG

Primarii de sectoare pot da autorizaţii pentru orice fel de lucrări din sectorul lor, atâta timp cât acestea nu sunt lucrări mari ce ar putea intra în atribuţiile Primăriei Capitalei.

În funcţie de tipul de construcţie, legea prevede ca pentru autorizaţie, dosarul să conţină şi avize pentru racordarea la reţelele de utilităţi, la cele de căi de comunicaţii, pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, apărare civilă, protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei.

Pentru lucrările de anvergură poate fi cerut un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care reprezintă o parte de detaliu din Planul Urbanistic General (PUG). Acesta stabileşte regulile de construcţie pentru o anumită zonă. În cazul în care o construcţie depăşeşte mărimea celorlalte clădiri din zonă, sau nu se pretează regulilor arhitecturale, în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti se cer derogări de la PUZ pentru ca aceasta să poată fi ridicată.

CONCURS/Câştigă 10.000 de euro cu „Adevărul”!

Excepţiile, o regulă în Capitală

Excesul de derogări aprobate de-a lungul timpului a fost susţintut de primăriile de sector prin avize date unor construcţii sau demolări nejustificate. "Ordonanaţa 27 a limitat derogările, nu le-a oprit şi nici nu pot fi oprite total, pentru că starea în care se găsesc acum documentaţiile de urbanism nu permite lucrul asta, ar bloca total şi absurd nişte lucruri. Au fost derogări de-a dreptul excesive, pentru că atunci când modifici coeficentul de utilizare de la doi la şapte, asta este iraţional", a spus actualul architect-şef al Bucureştiului, Gheorghe Pătraşcu, într-un interviu acordat pentru "Adevărul".

Proiectul "Legea Capitalei" ar putea simplifica şi reduce, în acelaşi timp, excesul de derogări de la PUG. "Am avea un singur PUG şi am avea PUZ-uri în cazuri de forţă majoră, în situaţii de mare importanţă. Doar Consiliul General va stabili reguli de dezvoltare urbană. Nemaiavând consilii locale, se desfinţează PUZ-uri de toate felurile de la sectoare. Se vor rezolva astfel două mari probleme: prima, armonizarea esteticii oraşului şi a doua, disciplina în construcţii", a spus Vasile Gherasim, deputatul PDL, fostul primar al Sectorului 1, iniţiatorul proiectului Legii Capitalei.

Citeşte şi:

CAMPANIE De ce e Bucureştiul pestriţ

Referendumul, ignorat de consilieri

În Primăria Capitalei sunt 3.000 de funcţionari. Vedeţi câţi vor rămâne dacă se va aplica Legea Capitalei

Data referendumului va fi devansată cu cel puţin o săptămână, iar întrebările vor fi mai puține

Leafă fără sporuri pentru primari

Referendum amânat şi cu formular schimbat

De ce crezi că ar trebui să fie un singur primar pentru Bucureşti?

Bucureştiul, unic în Europ: şapte primari şi 3.000 de angajaţi în primării

Administrația din Capitală, unică în UE

Data referendumului va fi devansată cu cel puţin o săptămână, iar întrebările vor fi mai puține