Stiri din Bucuresti

CORUPŢIE Haosul urbanistic din Bucureşti reflectă modul îndoielnic prin care reprezentanții autorităților locale au emis autorizații de construcţie în ultimii 20 de ani.Fie că este vorba despre sume fixe sau recompense electorale, şpaga este una dintre cele mai recomandate soluţii la o problemă administrativă în Capitală.  

Orice investiţie imobiliară în Bucureşti are nevoie, potrivit Legii 50/1991, de o autorizaţie de construcţie. Actul este eliberat de primăria de sector şi prevede termenii de amplasare, proiectare, executare şi funcţionare a viitoarelor construcţii.

Pe Aceeaşi Temă

Câştigă 10.000 de euro cu „Adevărul”!

Acest lucru presupune însă o documentaţie consistentă care să reflecte în detaliu modificările ce urmează să fie făcute unui imobil sau unei zone. De asemenea, procedura presupune numeroase demersuri pentru obţinerea zecilor de avize şi certificate necesare din partea diferitor comisii şi instituţii.

Autorizaţiile de construcţie se emit fie de către primarul de sector, fie de către primarul general al municipiului Bucureşti, în funcţie de tipul de investiţie şi, mai ales, de locul în care urmează să se efectueze lucrarea.

Totul începe de la PUZ

Primarii de sectoare pot da autorizaţii pentru orice fel de lucrări din sectorul lor, atâta timp cât acestea nu sunt lucrări mari ce ar putea intra în atribuţiile Primăriei Capitalei.

"Adevărul" vă dezvăluie aici ce se află în spatele primarului de sector precum şi a consiliilor locale.  

Pentru lucrările de anvergură poate fi cerut un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care reprezintă o parte de detaliu din Planul Urbanistic General (PUG).

Acesta stabileşte regulile de construcţie pentru o anumită zonă. În cazul în care o construcţie depăşeşte mărimea celorlalte clădiri din zonă, sau nu se pretează regulilor arhitecturale, în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti se cer derogări de la PUZ pentru ca aceasta să poată fi ridicată.

Excepţiile, o regulă în Capitală

Excesul de derogări aprobate de-a lungul timpului a fost susţintut de primăriile de sector prin avize date unor construcţii sau demolări nejustificate.

“Derogările nu pot fi oprite total, pentru că starea în care se găsesc acum documentaţiile de urbanism nu permite lucrul asta. Au fost derogări de-a dreptul excesive, pentru că atunci când modifici coeficientul de utilizare de la doi la şapte, asta este iraţional”, a spus actualul architect-şef al Bucureştiului, Gheorghe Pătraşcu, într-un interviu acordat pentru “Adevărul”.

Un exemplu pentru blocajele care se pot crea de-a lungul traseului birocratic de la primăriile de sector este Dâmboviţa Center.

Deşi proiectul de PUZ pentru ceea ce ar urma să devină cea mai înaltă clădire din România a primit undă verde din partea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, acesta a fost blocat la Primăria Sectorului 1.

Reconstrucţia Casei Radio din zona Eroilor, unde urma să fie ridicat un complex  modern ce se întindea pe 96.000 de metri pătraţi s-a oprit din cauza lipsei de autorizaţii, chiar dacă era un parteneriat public-privat cu avantaje pentru municipiu.

„Autorizaţiile s-au blocat la sectorul 1. Planul Urbanistic Zonal pentru Dâmboviţa Center este legal şi aprobat în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Domnul primar Andrei Chiliman nu se supune acestei hotărâri şi nu eliberează autorizaţiile”, a declarat arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, la finalul anului trecut.

Reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 au refuzat să autorizeze construcţia pe motiv că aceasta ar cauza probleme mari de trafic în zonă. 

Disciplină urbanistică prin “Legea Capitalei”

Proiectul “Legea Capitalei” ar putea simplifica şi reduce, în acelaşi timp, excesul de derogări de la PUG.

“Am avea un singur PUG şi am avea PUZ-uri în cazuri de forţă majoră, în situaţii de mare importanţă. Doar Consiliul General va stabili reguli de dezvoltare urbană. Nemaiavând consilii locale, se desfinţează PUZ-uri de toate felurile de la sectoare. Se vor rezolva astfel două mari probleme: prima, armonizarea esteticii oraşului şi a doua, disciplina în construcţii”, a spus Vasile Gherasim, deputatul PDL, fostul primar al Sectorului 1, iniţiatorul proiectului Legii Capitalei.

Ziarul "Adevarul" a iniţiat campania "O capitală, un singur primar" prin care le arată bucureştenilor care sunt avantajele de a se renunţa la cei şase primari de sector, oraşul fiind condus de un singur primar. Bucureştenii au şansa să câştige 10.000 de euro cumpărând ziarul şi răspunzând la întrebarea "De ce crezi că ar trebui să fie un singur primar pentru Bucureţ?"

Iată regulamentul concursului: CONCURS/Câştigă 10.000 de euro cu „Adevărul”!

Primarul sectorului 1, Andrei Chliman a avut o reacţie la discursul preşedintelui: Andrei Chiliman: “Îi cer preşedintelui Băsescu să nu-i mai insulte pe bucureşteni”

Mai citeşte şi:

CAMPANIE De ce e Bucureştiul pestriţ

Referendumul, ignorat de consilieri

În Primăria Capitalei sunt 3.000 de funcţionari. Vedeţi câţi vor rămâne dacă se va aplica Legea Capitalei

Data referendumului va fi devansată cu cel puţin o săptămână, iar întrebările vor fi mai puține

Leafă fără sporuri pentru primari

Referendum amânat şi cu formular schimbat

De ce crezi că ar trebui să fie un singur primar pentru Bucureşti?

Bucureştiul, unic în Europa: şapte primari şi 3.000 de angajaţi în primării

Administrația din Capitală, unică în UE

Data referendumului va fi devansată cu cel puţin o săptămână, iar întrebările vor fi mai puține