Criza în spitale: Plăteşti sau mori

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unităţile sanitare au adunat datorii de 1,3 miliarde de lei din cauza cheltuielilor fără cap. Primii loviţi sunt pacienţii, care se văd nevoiţi să-şi cumpere seringi, anestezice sau perfuzoare. La internare, medicii le cer pacienţilor să vină cu „pachet de acasă“ şi le pun în braţe lista cu ce trebuie să cumpere. Unele spitale şi-au făcut şi stocuri pe seama bolnavilor.

O pacientă internată la Maternitatea „Cuza Vodă" din Iaşi susţine că medicii spitalului şi-au făcut un mic stoc de medicamente şi instrumentar pe spatele ei. Ieşeanca a născut la 2 iunie.

Se caută un “Doctor House” – După cinci ani de analize, medicii români nu ştiu ce să-i spună unei tinere de 28 de ani

„Pentru sala de operaţie a trebuit să iau absolut tot: fire, ace, seringi, anestezice, sondă, perfuzoare. Pe deasupra, am plătit şi taxa de 500 de lei pentru cezariană. Asta deşi după operaţie mi s-a spus că puteam să nasc şi normal. În urma intervenţiei chirurgicale m-am ales şi cu infecţie, iar medicii mi-au spus sec că este din cauză că sunt prea grasă", povesteşte femeia, care a vrut să-şi păstreze anonimatul.

Mai citeşte şi:

Topul spitalelor cu cele mai mari datorii din România

Post continuu şi forţat la Spitalul Judeţean Neamţ

Datorii de milioane de lei şi salarii nesimţite la Spitalul din Brăila

Descentralizarea aduce cheltuieli suplimentare la bugetul local: Primăria Galaţi îşi face propria direcţie sanitară!

FOTO/Turnu Severin: Pacienții spitalului Județean, incubaţi în saloane la peste 42 grade Celsius

Spitalul care tratează bine este cel mai mare dator din ţară

„I-au cerut zece seringi şi au folosit două"

Pacienta a fost ajutată „să onoreze" comenzile pe toată durata internării de o prietenă.

„Au pus-o să cumpere câte şase flacoane de glucoză şi de ser, iar ea nu a folosit decât două. Nu înţeleg de ce i s-au cerut câte 10 seringi de 10 centimetri şi alte 10 de 5, dacă ea nu a făcut decât una sau două injecţii. Restul de medicamente nu i s-au returnat, au fost păstrate pentru urgenţe", dezvăluie Elena Zaharia, prietena proaspetei mămici.

În zilele în care a stat în spital, femeia a cheltuit 250 de lei pentru medicamente, 400 de lei „atenţia" pentru doctoriţă, plus cei 500 de lei, taxa pentru cezariană.

Conducerea maternităţii spune că instituţia nu este singura în care se practică acest sistem.

Asistenta concediată rupe tăcerea: “Pacientul m-a ameninţat cu moartea”

Exclusiv/Unde dai şi unde crapă: Morţii rămân pe stradă din cauza micşorării salariilor şoferilor de la morgă

„În toate spitalele pacienţii plătesc medicamentele. A fost şi perioada dintre licitaţii şi de asta n-am avut medicamente. Dar aşa este peste tot. O rudă a mea a venit să se interneze săptămâna trecută şi a primit lista cu ce trebuie să cumpere", spune Vicuţa Todosciuc, managerul Maternităţii „Cuza Vodă" Iaşi.

Vindecaţi cu somnifere

Şi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad pacienţii spun că, în afară de calmante şi somnifere, spitalul nu le oferă niciun alt tratament, pentru că nu sunt bani.

„Sunt aici de 45 de zile, am o tijă în picior. Nu mă plâng că nu a fost curat în salon ori că nu am primit îngrijirile necesare, ci de faptul că până şi pansamentul a trebuit să-l cumpăr eu", s-a plâns Vasile Strate, pacient pe secţia de Ortopedie. Că banii lipsesc au simţit pe propria piele şi bolnavii Spitalului Judeţean Bacău. „M-am operat la picior şi am fost nevoită să-mi cumpăr singură calmante", a spus Iulia Bălan, pacientă.

Pacienţii sunt exasperaţi de noile reguli din asigurările de sănătate: „Următoarea operaţie o fac direct la cimitir”

Cea mai problematică secție a spitalului arădean, unde nu s-au mai făcut investiții de aproape 30 de ani, este cea de Boli Infecțioase. Faianţa stă să cadă la tot pasul, iar pacienţii sunt nevoiţi să intre în toalete infecte, pline cu găuri, rămase după câteva lucrări timide de modernizare. „Terenul şi parte din clădiri sunt revendicate de fostul proprietar.

Corpul nou de clădire a fost construit prin anii '60 şi el nu e revendicat, dar e solicitat terenul de sub el. Situaţia durează de aproape 10 ani, timp în care s-au făcut doar cârpeli minime. S-au mai făcut mici reparaţii cu donaţiile primite, dar e penibil să te tot rogi de prieteni şi cunoştinţe să te ajute cu un pat, o noptieră, un corp de iluminat sau o zugrăveală", a explicat şeful secţiei, dr. Alexandru Jivcovici, motivele pentru care reabilitarea secţiei este imposibilă.

Lista cu lipsuri

Şi cadrele medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Slatina recunosc că îşi trimit pacienţii la farmacie să cumpere medicamente.

„Pacienţii mei îşi cumpără ser fiziologic înainte de operaţii şi antibiotice de acum două luni. Am făcut o listă cu medicamentele de care am nevoie, dar nu sunt bani deocamdată. Stăm destul de prost şi cu materialele sanitare, sperăm să ne mai ajungă pentru o lună-două", a spus Constantin Corbea, medic chirurg la SJU Slatina.

Exclusiv/Unde dai şi unde crapă: Morţii rămân pe stradă din cauza micşorării salariilor şoferilor de la morgă

Pacienţii sunt exasperaţi de noile reguli din asigurările de sănătate: „Următoarea operaţie o fac direct la cimitir"

Alarmant/ Vaccinuri importate de părinţi, cu sacoşa, din Ungaria şi Austria, pentru bebeluşii români

Nebunii Sănătăţii au pus ospiciul lângă şcoală!


L-am surprins pe Fănel Floricel, 36 de ani, la ieşirea dintr-o farmacie de lângă spital. Tocmai îşi cumpărase glucoză şi ser fiziologic pentru perfuzii. „Am cheltuit 8 lei. Normal că nu-mi convine, dar ce aş putea să fac? Trebuie să mă fac bine că de-aia m-am internat în spital", spune bărbatul.

Au mai contribuit Ana Maria Stoica, Adrian Todor, Geta Panaite, Mihaela Iancu, Crina Jilavu

CNAS: „Medicamente prea scumpe"

Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) susţin că numărul de internări, consultaţii şi analize medicale a crescut foarte mult. „S-a ajuns la 939,4 milioane de euro cheltuiţi anul trecut, faţă de 576 milioane de euro în 2005, majoritatea banilor fiind alocaţi pentru consumul de medicamente", susţine Lucian Duţă, preşedintele CNAS.

Acesta a mai precizat că cel mai mare consum s-a înregistrat la medicamentele scumpe. Potrivit lui Duţă, principalii vinovaţi sunt medicii care prescriu medicamente mai scumpe deoarece aceştia au contracte cu firmele.

Soluţiile directorilor pentru economisit bani

Pe de altă parte, sunt şi directori de spital care reuşesc să conducă unitatea sanitară fără să acumuleze datorii. „Sunt manager de spital de 17 ani. În tot acest timp am învăţat că este foarte important să cheltuieşti atât cât îţi permiţi. Am făcut mereu studii de specialitate, calcule şi am ştiut câţi bani pot obţine de la Casa de Sănătate şi câţi pot cheltui. Noi nu avem datorii, iar pacienţii noştri nu sunt nevoiţi să-şi cumpere medicamente", spune dr Monica Pop, directoarea Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice din Bucureşti.

Directoarea spitalului susţine că fiecare leu trebuie cheltuit cu cap şi că managerul de spital trebuie să găsească soluţii pentru venituri suplimentare. „Ca manager de spital trebuie să ştii să negociezi cu Casa de Sănătate, cu distribuitorii de medicamente, pentru fiecare leu. Am încercat să obţinem venituri suplimentare şi din închirieri de spaţii comerciale sau din diverse consultaţii pe care pacienţii le plătesc", este de părere dr Monica Pop.

Ca soluţie anticriză, şefii de la Spitalul Judeţean Neamţ au găsit o modalitate de a cumpăra lenjerie de pat fără să simtă că plătesc.
„Am făcut contract cu o firmă care are angajaţi cu dizabilităţi şi le plătim lenjeria de pat din impozitele pe salarii pe care ar trebui să le dăm la stat. Practic, nu ne costă nimic. Am primit deja 750 de seturi şi ne mai trebuie până la circa 3.000", a precizat directorul medical Sorin Ciobanu. Pentru că modalitatea i se pare interesantă, el crede că o poate extinde la diverse lucrări de întreţinere şi reparaţii.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău a intrat pe harta unităţilor medicale cu probleme financiare încă de anul trecut. Datoriile s-au adunat de la o lună la alta, iar acum au ajuns la peste 21 de milioane de lei. Pentru a nu se ajunge la închidere, noua conducere a aplicat o strategie de compromis încă de la începutul anului.

„Nu cheltuim mai mult decât avem. Ţinem din scurt fiecare sector şi încercăm să nu depăşim bugetul. Şi în cazul internărilor suntem selectivi. Cei care vin la sfârşitul lunii, dacă nu necesită neapărat internarea sau dacă boala nu este avansată,  îi programăm pentru luna viitoare", a spus Natalia Jicmon, purtător de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău.

Aberant: 10.000 de lei, salariu de medic legist plătit mai bine decât ministrul Sănătăţii şi decât şeful statului

Iată vinovaţii pentru infecţiile intraspitaliceşti: China, Pakistanul şi vizitatorii



"Managerul trebuie să obţină şi venituri suplimentare pentru spital."
dr. Monica Pop
manager spital

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite