Spitalul care tratează bine este cel mai mare dator din ţară

Uriaşele restanţe către furnizori s-au adunat din cauză că la Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş se tratează pacienţi cu afecţiuni deosebite, veniţi din toată ţară.

Renumele medicilor mureşeni a făcut mai mult rău decât bine celui mai mare spital din judeţ. Casa de Asigurări de Sănătate nu şi-a permis să deconteze banii pentru numărul mare de pacienţi care vin din toată ţara să se trateze.

Cel mai mare Spital Clinic Judeţean de Urgenţă din ţară are şi cele mai mari datorii către furnizori: 72,5 milioane de lei. Managerul clincii, Florin Gomotârceanu, spune că a moştenit o parte din restanţe de la fostul manager, Ovidiu Butuc.

„În 2005 aveam datorii de 11 milioane de lei. La acestea s-au adăugat aproximativ 30 milioane în următorii doi ani. Numai că în 2008, din datoriile de 41 de milioane, s-au plătit jumătate, astfel că în mai 2009, când am plecat, datoriile erau de numai 20 de milioane", se justifică fostul manager, Ovidiu Butuc.

În patru luni, din mai până în septembrie 2009, spitalul a mai adunat datorii de 30 de milioane de lei. „În septembrie 2009 aveam peste 50 de milioane de lei datorie, iar acum avem 70 de milioane", spune Florin Gomotârceanu, care are şi o explicaţie pentru restanţele acumulate.

„Fiind un spital regional, pe lângă cazurile din judeţ, trebuie să primim şi cazurile complexe din euroregiune. În momentul în care spitalele din Miercurea Ciuc, Alba, Bistriţa sau Sibiu au un caz complex, îl trimit aici", spune Florin Gomotârceanu.

Datoriile cresc de la an la an

„Acest spital face un număr de servicii pe care Casa de Asigurări nu le decontează în totalitate. Concret, mă refer la anul 2009, când spitalul a făcut 50.000 de externări, iar Casa de Asigurări a cotractat doar 42.000. Diferenţa aceasta de 8.000 de cazuri nu se regăseşte în contractul cu CAS", mai spune Gomotârceanu.

Legea spune că banii urmăresc pacientul şi că spitalul care primeşte bolnavul primeşte şi banii. „Casa oferă 1.390 de lei pe pacient, înmulţit cu indicele de complexitate, care la Mures este 2. Vorbim de un decont de 2.700 de lei, pe caz rezolvat, ori pacientul consumă mult mai mult", spune managerul spitalului. Exemplul cel mai bun vine de la secţia de chirurgie.

„Am avut un caz din Baia Mare, considerat caz pierdut. Niciun spital nu voia să-l preia, aşa că pacientul a ajuns la Târgu-Mureş. L-am operat şi l-am salvat. Cazul a costat peste un miliard de lei vechi, iar Casa a decontat o sumă infimă", expică Vasile Bud, medic primar chirurg.

Pe de altă parte, reprezentanţii Casei spun că nu pot aloca sume mai mari decât cele stabilite prin lege. „Casa de Asigurări de Sănătate decontează serviciile prestate de furnizorii de servicii medicale spitaliceşti cu care se află în relaţie contractuală, la valoarea stabilită prin contract. De menţionat este faptul că pacientul beneficiază de servicii medicale, indiferent de judeţul în care îşi are domiciliul", a precizat Alina Aldea, purtător de cuvânt CAS Mureş.

Scăparea vine de la autorităţile locale

Situaţia este şi mai gravă cu cât, deocamdată, nu există soluţii pentru a scăpa de datorii. „În condiţiile actuale de finanţare nu există variante de a nu acumula datorii. Dacă se aplică scăderea salarială despre care se vorbeşte şi cheltuielile scad, ne rămân mai mulţi bani pentru furnizori. Vom încerca, astfel, ca printr-un management bun să aducem spitalul pe zero", spune Gomotârceanu.

Şi medicii sunt rezervaţi în privinţa legii din România. „Aşteptăm ca majoritatea spitalelor să treacă la autorităţile locale şi judeţene, iar atunci spitalele performante probabil că vor primi mai mulţi bani, vom scăpa de datorii şi vom rămâne doar cu grija bolnavilor", a mai spus medicul Vasile Bud.

Medicină pe bani mulţi

Spitalul din Târgu-Mureş este un spital de unde pleci sănătos sau nu mai pleci deloc, spun şi pacienţii veniţi din toate colţurile ţării.

„Am fost aproape la toate spitalele din Oltenia şi, deşi mă simţeam rău, nimeni nu mi-a găsit nimic. Mi-au zis să mă duc unde ştiu, că pe ei îi depăşeşte cazul meu. Aşa am ajuns la Târgu-Mureş, unde mi s-a găsit o tumoră pe plămân. M-au operat şi cred că în 10 zile plec acasă. E incredibil. N-am cuvinte destule să descriu acest spital, medicii, asistentele sau mâncarea de aici. Parcă sunt din altă lume", spune Vasile Udriştoiu, din Târgu Jiu.

Şi Toader Blaga, venit din Bacău, se minunează de condiţiile din spitalul mureşean.

„Am avut probleme la plămâni şi nu m-au operat până când nu au făcut toate investigaţiile. Asistentele vin periodic şi te verifică, la fel şi medicii. Nu mai zic de mâncare, care este foarte bună faţă de alte spitale unde nu am putut mânca ce mi se servea. La fel curăţenia şi amabilitatea personalului. E foarte frumos, şi nu o spun de dragul lor. Întrebaţi oamenii de la noi, de la Bacău, că vă spun exact numele doctorilor de aici şi ce operează fiecare", spune Toader Blaga.

Medicii recunosc că managementul spitalului este, în primul rând, unul medical şi apoi unul economic. „De la noi nu se mai trimit pacienţi la alte spitale. Suntem punctul terminus şi chiar dacă bolnavul are nevoie de medicamente mai scumpe decât plăteşte Casa, eu personal nu ezit să le administrez. Asta înseamnă ca unitatea medicală să aibă o administraţie tot din personalul medical şi nu un economist care nu ştie ce înseamnă o secţie" mai spune Vasile Bud, medic primar chirurg.

Defict de personal

Giganticul spital din Târgu-Mureş are în acest moment 3.200 de angajaţi la 1.200 de paturi, adică un deficit de 400 de oameni. Totuşi, condiţiile din spital sunt printre cele mai bune. În urmă cu câteva luni, Consiliul Judeţean a finanţat o bucătărie ultramodernă. În acelaşi proiect s-au mai finanţat şi două blocuri operatorii noi. „Cu toate datoriile, am crezut de cuviinţă să utilăm aceste blocuri cu aparatură nouă, pentru că trebuie să ne menţinem standardul ridicat", a spus Florin Gomotârceanu.