DEMOLAREA ROMÂNIEI: Cetatea Sarmizegetusa, trecută de sub bocancul braconierilor sub șenilele buldozerelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rămășițele orașului Sarmizegetusa sunt exemplul viu al ignoranței autorităților, care au făcut dintr-un simbol al trecutului o pradă ușoară pentru profanatori.

La 2.000 de ani de la ridicarea lor, templele dacilor care au stăpânit peste Munții Orăștiei sunt invadate de braconieri aflați în căutarea comorilor legendare, de yoghini atrași de mirajul absolutului, de exchibiționiști. Sub apăsarea timpului, din sanctuarele înălțate în inima munților, dar ascunse în desișul pădurilor, au rămas doar ruinele de piatră.

Cinci traficanţi de comori dacice sunt cercetaţi pentru valorificarea ilegală a unor tezaure în valoare de peste patru milioane de euro

Judeţul în care se face trafic cu orice, de la brăţări din aur la locomotive cu abur

Totuși, asemenea orașului interzis Machu Pichu, vestigiile Sarmizegetusei au atras în jurul lor nenumărate legende. “Oamenii vin aici, convinși că ar putea vedea focul viu, iscat deasupra locurilor unde strălucesc, din pământ, comorile de aur”, spune Vasile Pantiloiu, un fost profesor, care trăiește de-o viață în Costești., la poalele Kogaionului, muntele sfânt al strămoșilor daci. Cu cât drumul se afundă în pădure, spre sanctuarele Sarmizegetusei, legendele spuse de oamenii locului, din cătunele răsfirate în văile muntelui, par tot apropiate realității. Localnicii cred în “blestemul aurului” care, spun ei, i-ar putea înfricoșa pe vânătorii de comori.

FOTOGALERIE: De ce templul dacilor de la Sarmizegetusa este asediat de yoghini

FOTOREPORTAJ Rezervaţie unică în Europa, târâtă ani întregi prin tribunale

Locul tainic al Sarmizegetusei a fost ocupat în ultimele săptămâni de excavatoriști și buldozeriști  Toată suflarea arheologilor a fost pusă pe jar de muncitorii unei firme care intraseră cu buldozerul în zidurile Porţii de Vest a cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia.

Încercau să amenajeze o parcare pentru turişti, asta deşi lucrarea nu era prevăzută în contractul de reabilitare a drumului, cel pe care îl aveau de executat. Adriana Pescariu, vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie, cea care a şi descoperit toată tărăşenia, susţine că este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat. „Accesul în cetate este distrus pe o lungime de 30 de metri. Este posibil, după materialele ceramice găsite acolo, să se fi intrat şi în zona unor locuinţe dacice identificate în anii ,80", a spus Pescariu.
Mircea Moloţ (PNL), preşedintele Consiliului Judeţean, care este beneficiarul lucrării, a cerut o comisie care, spune el, îi va pedepsi drastic pe cei care au greşit.

Aţi fost vreodată la Sarmisegetuza Regia? Ce ar trebui făcut, pentru ca Sarmisegetuza să îşi capete locul pe care îl merită în patrimoniul cultural şi turistic românesc?



Licitaţii „aranjate"?

Societatea care trebuia să se ocupe doar de lucrările de reparaţii ale drumului de la Costeşti la Sarmizegetusa este însă cunoscută ca o „firmă de casă" a şefului CJ, deşi acesta neagă cu vehemenţă acest lucru. În ultimii patru ani, SC Drupo SRL a primit un număr de şapte contracte importante derulate prin Consiliul Judeţean Hunedoara. Numai anul acesta, potrivit listei de investiţii la drumuri, SC Drupo SRL va încasa de la Consiliul Judeţean Hunedoara 17, 5 milioane de lei. Valoarea lucrărilor pentru reabilitarea drumului de la Costeşti la Sarmizegetusa se apropie de un milion de lei.

Spune si tu
image

Urcarea pe monumentele antice este interzisă, fiind pedepsită cu


Constructorii din judeţ spun, sub protecţia anonimatului, că licitaţiile sunt aranjate şi că, din punctul lor de vedere, nu are niciun rost să te prezinţi la o licitaţie la care participă această firmă, întrucât e clar că nu ai şanse de câştig. „De o bună bucată de timp, licitaţiile acestea nu se mai ţin aici, ci pe site-ul Serviciului Electronic de Achiziţii Publice. Nu eu decid cine câştigă licitaţiile", a concluzionat Moloţ.

În privinţa constructorilor cârcotaşi, preşedintele CJ spune că cei care lansează astfel de acuzaţii sunt cei incapabili să câştige o licitaţie. „În judeţ există trei sau patru firme capabile să efectueze lucrări de anvergură. Iar Drupo este una dintre ele. Are aproape 500 de angajaţi, utilaje şi tot ceea ce este necesar. Tocmai de aceea câştigă licitaţiile", spune Moloţ.

Contracte la limita legii

O altă lucrare de anvergură câştigată de societatea lui Gabriel Doda este cea a Drumului Judeţean 687 D, care leagă Hunedoara de Caraş-Severin. Contractul, finanţat din bani publici şi bani europeni, a fost adjudecat de firma Drupo, care a făcut o ofertă cu mult sub preţurile pieţei. Mai exact, administratorul Gabriel Doda a înaintat o ofertă în valoare de 47.130.074 de lei, cu mult sub pragul valorii estimate de autoritatea contractantă, respectiv 81.093.351 de lei (fără TVA).

Adriana Pescaru arată zona distrusă cu excavatoarele 



Imediat după ce a câştigat licitaţia, prin introducerea unor clauze contractuale care să permită reducerea costurilor investiţiei, s-a modificat obiectul contractului. Astfel, potrivit noului contract, firma nu mai avea obligaţia de a efectua lucrări de modernizare a întregului tronson, ci urma să facă doar lucrări de modernizare a porţiunilor neasfaltate. Practic, SC Drupo nu va mai trebui să modernizeze toţi cei 30 de kilometri de drum judeţean, ci doar să reabiliteze zonele neasfaltate, eliminându-se prin aceasta obligaţia turnării covorului asfaltic.

Mai mult, sub pretextul realizării unor etape suplimentare care nu au fost cuprinse în contract, societatea a reuşit să recupereze deficitul care apărea prin subevaluarea ofertei iniţiale, prin suplimentarea valorii contractului din bugetul judeţean cu până la 50%, lucru permis de O.G. nr.34/2006 privind achiziţiile publice. „Sunt sigur că personalul calificat din cadrul instituţiei a lucrat conform legii. Nu am nicio relaţie de prietenie cu Gabriel Doda. Între noi e o diferenţă de 20 de ani", susţine şeful CJ. Gabriel Doda, administratorul societăţii Drupo, a refuzat să facă orice comentariu privind licitaţiile pe care firma sa le tot câştigă. „Nu am nicio relaţie cu Mircea Moloţ. Există instituţii ale statului care pot verifica oricând legalitatea contractelor mele", a spus Doda.

"De o bună bucată de timp, licitaţiile acestea nu se mai ţin aici, ci pe site-ul Serviciului Electronic de Achiziţii Publice. Nu eu decid cine câştigă licitaţiile.''
Mircea Moloţ şeful CJ Hunedoara

Capitala Daciei

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei preromane şi este cea mai mare dintre cele şase fortificaţii din vremea lui Burebista şi Decebal. Fortăreaţa a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orăştiei şi a atins apogeul sub Decebal, regele înfrânt de Imperiul Roman condus de împăratul Traian. Printre obiectele găsite la cetatea de pe Dealul Grădiştei se află un vas cu inscripţia în limba latină „DECEBALVS PER SCORILO".

Cine e Mircea Moloţ

Meseria de bază a preşedintelui Consiliului Judeţean, Mircea Moloţ, este aceea de profesor de matematică. A absolvit Facultatea de Matematică la „Babeş-Bolyai", în 1973. Până în 1980 a lucrat ca profesor, apoi a fost numit director al Administraţiei Taberelor Şcolare din judeţul Hunedoara, unde a activat timp de doi ani. S-a reîntors la catedră până în 2000, când a fost numit viceprimar al municipiului Deva din partea PNL. A avut mai multe afaceri, care însă nu i-au mers foarte bine. În 2004 a ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean, iar afacerile au început să prindă tot mai mult cheag.

image

Mircea Moloţ susţine că a făcut banii din afaceri cu animale (are peste 500 de oi) şi din investiţii bine gândite. Conform propriei declaraţii de avere, anul trecut acesta a încasat 55.544 de lei. Pe lângă retribuţia de la Consiliul Judeţean, Moloţ a mai obţinut alţi 30.000 de lei din comerţul cu animale şi alte produse. În rest, averea lui nu a suferit modificări: are tot patru terenuri, o locuinţă şi un autoturism.

PE ACEEAŞI TEMĂ

FOTOGALERIE Casele din Centrul Braşovului cad la primul cutremur!

image

Locuitorii clădirilor încadrate în clasele de risc seismic spun că nu au bani să-şi consolideze casele. Majoritatea construcţiilor de pe „lista neagră" a imobilelor cu grad seismic ridicat sunt cele din Centrul istoric, existând pericolul să se prăbuşească la un cutremur puternic. Citeşte mai multe AICI

DEMOLAREA ROMÂNIEI Cel mai vechi teatru din ţară „demolat" de urmaşii fostului proprietar

image

Cu monumente arhitecturale care duc trecătorul cu gândul la o fostă Vienă înfloritoare pe la sfârşit de secol XIX, urbea de pe Mureş ascunde printre cotloanele ei poveşti demult trecute de prima tinereţe, unde istoria rămâne pe locul doi. Ce nu a distrus Ceauşescu, mirajul libertăţii şi a democraţiei de după ’89 a reuşit să scuipe cu interese şi cu sete după avere peste un oraş în care fiecare construieşte unde dă domnu’ şi unde nimeni nu e luat la întrebări. Citeşte mai multe AICI

FOTOGALERIE Simbolurile Iaşiului riscă să devină istorie

image

Cel mai cunoscut simbol al Iaşiului se aseamănă pe zi ce trece cu un palat al rromilor din cauza noii culori a acoperişului, aleasă pe criterii financiare. Centrul istoric al oraşului rămâne într-o stare avansată de degradare din cauză că locatarii clădirilor vechi refuză să-şi părăsească locuinţele. Citeşte mai multe AICI

VIDEO-FOTO Timişoara demolată cărămidă cu cărămidă. Vezi cum arată clădirile care prevestesc moartea!

Clădiri care arată ca ieșite din război. Foto: Sebastian Tătaru

Capitala Banatului se poate lăuda cu un număr de aproximativ 14.000 de clădiri istorice. Cele mai multe sunt însă lăsate în paragină, structura de rezistenţă este şubredă, iar faţadela arată jalnic, fiind un real pericol pentru trecători. Citeşte mai multe AICI

FOTO Centrul istoric al Galaţiului este lăsat să moară

Galaţiul vechi

Tot mai puţine sunt clădirile care încă amintesc imaginea şi atmosfera Galaţiului de altă dată. Multe dintre construcţiile reprezentative ale urbei noastre sunt lăsate în paragină, în timp ce altora li s-a distrus aspectul original prin aşa zise modernizăr. Citeşte mai multe AICI

FOTOGALERIE Clădirile-emblemă ale Clujului, în paragină

image

Clădirile istorice din centrul Clujului abandonează, rând pe rând, lupta cu timpul şi nepăsarea. În urmă cu un secol erau considerate embleme ale oraşului de pe Someş. Revendicările şi procesele fără sfârşit au dus, însă, la degradarea lor. Citeşte mai multe AICI

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite