FOTOREPORTAJ ADS Rezervaţie unică în Europa, târâtă ani întregi prin tribunale

Procesul Arboretumului Simeria a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde ultimul moştenitor al rezervaţiei dendrologice şi peisagistice a făcut recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti.  Laszlo Ocskay a refuzat despăgubirea şi vrea să-şi recapete parcul de zeci de hectare.

O poartă modestă şi o cămăruţă unde te întâmpină paznicul care îţi taie biletul de intrare.

Trebuie să scoţi din buzunar numai doi lei. Imediat dai peste o clădire pe cât de impunătoare, pe atât de degradată. Mucegai, tencuială căzută şi ziduri unde se vede cărămida, ca şi cum nu ar fi fost niciodată finisate. Doar mobilierul îţi conferă un aer de prospeţime, cu toate că se crează o notă discordantă cu locul în care se află şi peste care pare că s-a aşternut istoria.

CLICK PE POZE PENTRU FOTOGALERIE!

Ceva mai departe întâlneşti o căsuţă care, cel puţin pe exterior, pare a fi „la roşu”. Este, totuşi, locuită, întrucât la câţiva metri distanţă, după nişte pomi care astupă vederea trecătorilor grăbiţi, se află câteva rufe întinse la uscat şi o pisică ce dă târcoale unei biciclete şi unei mături. „E casa unui dintre îngrijitorii locului”, spune Mihai Chiru, un adolescent ieşit cu iubita la plimbare.

Detaliile acestea sunt toate cunoscute aproape oricărui locuitor al judeţului Hunedoara care a pus piciorul cel puţin o dată în rezervaţia dendrologică şi peisageră din oraşul Simeria. Turiştii care nu sunt de prin partea locului sunt mai puţini familiari cu situaţia Arboretumului.

Album de nuntă doar în anumite locuri
Lângă clădirea impunătoare de la intrare îşi face loc o alee cândva şerpuită şi frumos pietruită. Fie că alegi să mergi în partea dreaptă, fie în stânga, tot  aproape 70 de hectare de parc te aşteaptă. Dacă optezi pentru cea de a doua variantă, în câteva minute ajungi în locul cunoscut drept zona lacului. Nuferi galbeni străjuiesc deasupra apei.

Pe pod, o pereche de îndrăgostiţi îşi trăieşte prima zi în calitate oficială de soţ şi soţie. Cei doi tineri se află în faţa obiectivului de fotografiat pentru a da viaţă albumului de nuntă. Ea în rochie de mireasă, el în costum.  Puţin mai departe câţiva invitaţi apropiaţi mirilor stau de vorbă cu domnişoarele de onoare, aşteptând ca tinerii însurăţei să termine şedinţa foto. Ei încă zâmbesc şi admiră ceea ce natura poate oferi, pentru că atât a mai rămas din Arboretumul Simeria.

Demnă de laudă este doar frumuseţea cadrului natural. Mâna omului a încetat de mult să se mai vadă în rezervaţia dendrologică  aflată cândva pe primele locuri în întreaga Europă. Parcul cu valoare de unicat pentru patrimoniul national păstrează în prezent doar ceea ce-i oferă Dumnezeu.

CLICK PE POZE PENTRU ALTĂ FOTOGALERIE!

Ceea ce acum câţiva ani buni obişnuia să fie o grădină zoologică, la ora actuală înseamnă doar câteva încăperi fără acoperiş, cochilii de melci înfăşurate în pânze de păianjeni, ferestre sparte şi vegetaţia care pare că vrea să pună stăpânire pe întreg locul. În apropiere, undeva în mijlocul unui stufăriş, se găsesc urmele unei fântâni. În interior vezi numai pungi de cipsuri şi peturi aruncare fără ca trecătorii să se gândească de două ori. Totuşi, coşuri de gunoi există pe fiecare alee principală, însă sunt mai puţin folosite. 

Luptă dusă în instanţă
Imaginea de ansamblu pe care Arboretumul Simeria ţi-o conferă are la bază situaţia juridică incertă în care se află. Cea mai veche și mai valoroasă colecție de plante lemnoase exotice și autohtone din România, înfiinţată în secolul al XVIII-lea pe malul stâng al râului Mureș, este revendicată de urmaşii ultimilor proprietari. În decursul istoriei, parcul a aparţinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiară Gyulay, Kún, Fáy şi Ocskay şi s-a transmis pe linie feminină. După naţionalizarea din 1949, acesta a intrat în administrația Ocolului Silvic Simeria, iar în prezent se află sub tutela Regiei Naţionale a Pădurilor  - Staţiunea de Cercetări Silvice Simeria.

Odată cu legea retrocedării din 2001, parcul a fost revendicat  în instanță. Ultimul moștenitor este Laszlo Ocskay, care locuieşte la Târgu-Mureş, are aproape 92 de ani şi uneori vine în vizită la Simeria. Procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit reprezentanţilor Staţiunii de Cercetări Silvice Simeria, moştenitorul familiei Ocskay a refuzat să primească bani, vrea să fie despăgubit în natură şi să redevină proprietar al locului.

CLICK PE POZE PENTRU O NOUĂ FOTOGALERIE!

“Ultima decizie definitivă, dar nu irevocabilă, nefavorabilă proprietarului, a fost dată de Curtea de Apel Bucureşti în primăvara acestui an. Acesta a făcut recurs, iar în prezent se aşteaptă o hotărâre de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În ceea ce priveşte despăgubirea, nici nu se poate vorbi de o anumită sumă, întrucât Laszlo Ocskay a refuzat acest lucru de la bun început”, a declarat dr.ing. Flaviu Popescu. Acesta a precizat că situaţia juridică incertă este cauza înfăţişării actuale a parcului. Pentru că se află în litigiu, pentru întreţinerea şi modernizarea sa nu se pot accesa bani publici, cu atât mai puţin fonduri europene. 

Anual, parcul dendrologic din Simeria este vizitat de circa 20.000 de turişti. Este integrat în sistemul naţional de arii protejate încă din anul 1954, când a fost declarat monument al naturii. Cel mai vechi document de atestare datează din 1763 şi menţionează o alee plantată cu castan. În prezent, colecţia de plante lemnoase cuprinde peste 2.000 de taxoni localizaţi în 50 de parcele. O vizită în Arbretum înseamnă parcurgerea florei lemnoase atât din spaţiul european, cât şi nord-american. Tot aici veţi întâlni şi un număr impresionant de magnolii: 10 specii şi exemplare.