POVEŞTI DE BUCUREŞTI Ion Cosma, primarul lui Dej şi al lui Ceauşescu, a făcut zeci de mii de apartamente în Titan şi Balta Albă
0Ion Cosma a stat în fotoliul de edil al Capitalei din aprilie 1962 până în februarie 1968. Mandatul a cuprins atât ultimii ani din viaţa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cât şi primii ani ca preşedinte ai lui Nicolae Ceauşescu.
Citiţi şi
Cine-a dărâmat Bucureștiul pentru a-l mulțumi pe dictator?
Ion Cosma a devenit membru al PCR în 1945. A fost membru al CC al PM, iar în mai 1961 a fost decorat cu Medalia „A 40-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist din România”. A fost ministru al Agriculturii între anii 1957-1962, ulterior preşedinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular Bucureşti (1962-1968), ministru al Turismului (1970-1978), şi ambasador în Polonia (1978-1984) şi în Egipt (1985-1987).
Fiecare edil al Capitalei din perioada comunistă avea un plan de îndeplinit: trebuia să construiască 30.000 de apartamente, să modernizezeeze Canalul Dâmboviţa, să extindă reţeaua de metrou şi să îndeplinească planul economic. Primarul era şi prim-secretar al Comitetului Municipal al PCR, şi presedinte al Consiliului Popular. Toţi primarii răspundeau de faptele lor în faţa preşedintelui.
Astfel, ca să-şi ţină promisiunea, Ion Cosma reuşeşte, în 1963, să construiască 13.623 de apartamente, dintre care 10.602 cu două camere, iar 2.538 cu trei şi mai multe încăperi.
Tot atunci, se ridică blocuri în cartierul Titan, între Baba-Novac, bulevardele 1 Decembrie şi Mihai Bravu. „Începe şi a doua etapă de construire a cartierului Drumul Taberei, de la restaurantul Orizont până spre marginea oraşului”, notează „Informaţia” în numerele din aprilie 1999.
Blocuri noi se ridică şi în cartierele Balta Albă, pe Calea Griviţei. La 4 ianuarie ziarul „Scînteia” anunţa că blocul-turn din Floreasca-Parc a fost terminat, acesta fiind construit după noua metodă a cofragelor glisante.
Obiectivul nr. 1: amenajarea Pieţei Unirii
Preşedintele Sfatului Popular al Capitalei (primarul general) declara la 25 ianuarie 1963 că obiectivele edilitare prioritare sunt amenajarea Pieţei Unirii şi continuarea construcţiei de noi blocuri în cartierele Drumul Taberei, Balta Albă şi Jiului-Scînteia. În cele trei cartiere, primarul va construi 11 şcoli în mandatul său.
O altă problemă administrativă rezolvată de Cosma a fost introducerea taxei „prin autoservire” pe linia tramvaiului 5, ce făcea legătura între Pipera şi Piaţa Sf. Gheorghe. Tot în acel an, la 1 iunie, Centrala telefonică Est este dată în funcţiune. Aceasta avea o capacitate de 6.000 de linii.
SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun
Gara de Nord, amenajată
„Holul, unde se află casieriile pentru bilete de clasa I a fost modernizat. Aici s-au amenajat şi opt cabine pentru convorbiri telefonice, un centru pentru difuzarea presei şi un debit de tutun. Au fost prelungite cu câte 70 de metri peroanele liniilor 7 şi 8, în vederea garării garniturilor de tren mai lungi. Pe peroane s-a început montarea unor chioşcuri moderne de răcoritoare şi dulciuri”, scria „Scînteia”, în numărul din 10 mai 1964. În 12 mai 1964, tot presa anunţa că în cartierul Drumul Taberei se construieşte o fabrică de beton celular autoclavizat.
Teatrul Ţăndărică are sală nouă, din 17 mai 1964. Aceasta va avea o capacitate de 320 de locuri. „Scena mult mărită, instalaţie de sonorizarecu 16 difuzoare, sistem de iluminare şi aer condiţionat”, scria „Scînteia”. De asemenea, sala fostului cinema Tineretului din Capitală a fost amenajată.
Statuia lui Eminescu, în Cişmigiu
Realizată de sculptorul Constantin Baraschi, statuia lui Mihai Eminescu va fi amplasată în Parcul Cişmigiu. Şi parcurile Herăstrău, 23 August şi Floreasca vor fi împodobite cu sculpturi, fântâni şi havuzuri.
Foto: Arhiva Scînteia
Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale
Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?
Povestea „Primarului Târnăcop” care a transformat Bucureştiul în Micul Paris
Doctorul Lucjan Julian Skupiewski, străbunicul fostului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski
Dintre alte succese ale primarului Cosma amintim noul autobuz TV 7 al uzinei „Autobuzul” care a ieşit pe şosea la 1 iunie 1964. La reţeaua de transport în comun se adaugă şi noi trasee I.R.T.A. În staţia Bucureşti-triaj s-au introdus mici aparate de radio emisie-recepţie care lucrau pe unde scurte. În octombrie 1964, continuă modernizările la linia de tramvai de pe Bulevardul Ana Ipătescu, care a fost scoasă şi se montează pavaj nou pe Bulevardul Dacia. Cât timp a condus Capitala, Ion Cosma a refăcut străzi pe o suprafaţă de 120.000 de metri pătraţi, pe Kiseleff, Bd. Expoziţiei, Calea Griviţei, Aviatorilor.
„Construcţia căminelor studenţeşti Regie II va începe în luna decembrie a lui ’64”, scria „Scînteia”.
1965 este anul în care restaurantul “Caru’ cu bere” intră în reparaţii capitale, se reface pictura murală, magazinul Muzica de pe Calea Victoriei este dat în folosinţă şi primul troleibuz cu remorcă circulă pe străzile Bucureştiului.
În 1968, începe construcţia Aeroportului Central Otopeni şi este dat în folosinţă noul sediu al Televiziunii Române, construit pe Calea Dorobanţilor la numărul 191, după planurile arhitecţilor Tiberiu Ricci, T. Iacoban şi M. Căciulă. „Noul centru dispune de trei corpuri de clădire, cel mai mare înglobând şi cele trei studiouri de care beneficiase iniţial (în care se vor adăuga şi altele în anii următori)”, scrie Gheorghe Parusi în „Cronologia Bucureştilor”, apărută la editura Compania în 2005.
Ultima decizie importantă a lui Cosma a fost faptul că municipiul Bucureşti va reveni la denumirea de sector (fusese raion din 1950) şi se renunţa la nominalizarea acestora. Cele opt sectoare vor fi numerotate astfel, potrivit lui Constantin C. Giurescu: 30 decembrie – 1; 1 Mai – 2; 23 August – 3; Tudor Vladimirescu – 4; Nicolae Bălcescu – 5; V.I. Lenin – 6; 16 Februarie – 7; Griviţa Roşie – 8. În august 1979, numărul sectoarelor va fi redus la 6.
Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite
de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi
Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în
dragoste.
Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.
Pe bucuresti.adevarul.ro v-am arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.
Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.
Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.
Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.
Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.
Se încarcă comentariile...
