PRIMAR DE LEGENDĂ Cum a reuşit un general de cavalerie să rezolve problema traficului şi a locuinţelor sociale în Bucureşti?
0Un mandat de doi ani a fost suficient pentru unul dintre primarii Bucureştiului pentru a pune la punct infrastructura rutieră a oraşului aşa încât să rezolve problema traficului. Tot în doi ani de mandat, edilul a ridicat şcoli, a amenajat parcuri şi pieţe, a construit pasaje şi a locuinţe pentru muncitori. Toate acestea au fost realizate în timp ce în Europa începuse Al Doilea Război Mondial.
La orele dimineţii, în 30 septembrie 1938, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Bucureşti era o atmosferă solemnă. Cu o reputaţie ce îl preceda, generalul de cavalerie Victor Dombrovschi a fost numit edil-şef al Capitalei. Bucureştiul va deveni un minişantier la puţin timp după aceea, pentru că noul primar era decis să pună capăt circulaţiei greoaie de pe străzile oraşului.
Cine-a dărâmat Bucureștiul pentru a-l mulțumi pe dictator?
SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun
Primarul Dombrovschi la biroul său
A scăpat de bariere
Una dintre preocupările constante ale fostului militar a fost aceea de a lua măsuri eficiente împotriva traficului din Capitală. Astfel, au fost modernizate şi pavate străzi şi artere principale ale Bucureştiului.
Oraşul era străbătut de numeroase căi ferate. Traficul rutier era perturbat de barierele care se lăsau deseori, chiar şi cu aproape jumătate de oră înainte ca trenul să treacă, în aproximativ 50 de locuri. Pentru a remedia această situaţie Victor Dombrovschi a dispus construirea unor pasaje de nivel, inferioare şi superioare.
Citește și:
PRIMAR DE BUCUREȘTI Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale
PRIMAR DE BUCUREȘTI Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?
Pasaje şi artere noi
Cea mai relevantă construcţie de acest tip a fost pasajul de pe Calea Griviţei, care a fost deschis chiar în primul an de mandat al generalului Dombrovschi, în luna decembrie. „Timp de 150 de zile s-au mişcat, pe Calea Griviţei, 25.000 metri cubi de pământ, s-au turnat 4.000 metri cubi de beton armat, pentru executarea pasajului peste care trec 7 linii ferate", era explicat în revista Urbanismul.
Dombrovschi a inaugurat, în mai 1939, cu ocazia sărbătorii Municipalităţii, numită „Luna Bucureştilor", Bulevardul Mareşal Constantin Prezan, pavat, iluminat şi cu un sistem de canalizare bine pus la punct. Artera făcea legătura dintre Arcul de Triumf şi partea de est a Capitalei. În plus, două luni mai târziu, o nouă arteră a Şoselei Kiseleff, între Hipodrom şi Fântâna Mioriţa, putea fi utilizată.
PRIMARI DE LEGENDĂ Povestea „Primarului Târnăcop” care a transformat Bucureştiul în Micul Paris
PRIMAR DE BUCUREȘTI Doctorul Lucjan Julian Skupiewski, străbunicul fostului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski
Străzi lărgite
Printre măsurile pe care Dombrovschi a ales să le pună în practică a fost şi modernizarea unor străzi ca Strada Doamnei, Smărădan, Batistei sau Vasile Conta dar şi Calea Victoriei, care a fost lărgită.
O altă zonă decongestionată a fost intersecţia dintre Strada Izvor şi Splaiul Independenţei. În plus, între cartierul Izvor şi Gara de Nord, s-a făcut o arteră de legătură care trecea prin Bulevardul Haşdeu.
Plan verde pentru Capitală
În 1939 s-au încheiat lucrările de amenajare a Parcului Naţional Regele Carol al II-lea, dar şi cele de asanare ale Lacului Tei. Tot atunci, peste Lacul Băneasa a fost construit podul de beton.
Edilul era interesat şi de mărirea suprafeţelor verzi din oraş. Două fabrici de cărămidă din preajma Grădinei Icoanei au fost expropiate pentru ca în zona respectivă, pe lână Lacul Floreasca, să fie amenajat un spaţiu verde. Mai mult, au fost măsuri pentru mărirea parcului Vergului dar şi pentru aerisirea zonei de pe lângă Grădina Icoanei.
Clădirea în care a funcţionat Uzina Filaret
Case ieftine şi curent electric
În primul an la cârma Bucureştiului, Victor Dombrovschi a inaugurat şi 75 de locuinţe construite în vatra Luminoasă, destinate muncitorilor. Tot atunci, au fost începute lucrările la alte 50 de case în acelaşi cartier.
Atenţia lui Dombrovschi s-a concentrat şi pe problema alimentării Capitalei cu electricitate. Uzina Filaret a fost dotată cu motoare Diesel elveţiene pentru a deveni o sursă de energie pentru întregul oraş. Astfel, Uzina Filaret a devenit cea mai mare centrală electrică de acest gen de pe continent.
Şcoala Superioară de Război
Piaţa Palatului Regal
Victor Dombrovschi a decis ca în jurul Palatului Regal să fie amenajată o piaţă pentru ca frumuseţea acestei clădiri, până atunci înghesuită de diverse construcţii, să poată fi apreciată. Cu acest scop, au fost expropiate imobile în care se găseau magazine, hoteluri sau chiar locuinţe private, dar şi numeroase terenuri.
Printre proprietăţile expropiate se regăseau şi câteva ce aparţineau regelui Carol al II-lea. În decembrie 1939 a fost inaugurată Şcoala Superioară de Război. Primăria condusă de Dombrovschi a continuat lucrările de la Casa Autonomă a Monopolurilor, clădire ce va deveni sediu pentru Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Externe. În acelaşi an sunt finalizate şi lucrările la clădirea Muzeului de Artă Naţională Românească.
Primul mandat al generalului Victor Dombrovschi la Primăria Capitalei s-a încheiat după doi ani, în septembrie 1940. Patru ani mai târziu, generalul s-a întors la cârma Bucureştiului, unde rămâne până în 1948.
Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.
Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.
Pe bucuresti.adevarul.ro v-am arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.
Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.
Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.
Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.
Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.
Se încarcă comentariile...
