PRIMAR DE BUCUREȘTI Cine a fost „Nababul“, latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

S-a născut în Bucureşti şi a fost în două rânduri în fruntea Capitalei (mai 1869 - ianuarie 1870 şi martie 1913 - decembrie 1913). A rămas cunoscut în istoria Capitalei pentru ridicarea monumentului denumit Fântâna de pe Dealul Filaret, dar și pentru revoltele petrecute în timpul mandatului său.

SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun

Gheorghe Cantacuzino a gospodărit Capitala din mai 1869 până în ianuarie 1870 şi din martie 1913 până în decembrie 1913. Se trăgea din vechea familie nobilă Cantacuzino, fiind un descendent al voievozilor români respectiv împăraţilor bizantini Cantacuzino. A fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din generaţia sa, motiv pentru care a fost supranumit „Nababul”.

Citește și: Realizările lui Barbu Vlădoianu, generalul care a început canalizarea Dâmboviţei şi a mutat nunţile la Oficiul Stării Civile

În plus, istoria a mai reținut faptul că și-a donat salariul și a făcut, pe propria cheltuială Fântâna de pe Dealul Filaret.

La 16 martie 1866, când în fruntea Bucureştiului era Dumitru C. Brătianu îl regăsim pe Gh. Cantacuzino  ca membru în Consiliul Comunal de la acea vreme alături de alţi viitori primari. Anul 1869 este marcat de înfiinţarea unor linii de transport prin Bucureşti.

„Consiliul Comunal încurajează iniţiativa celor care doresc să înfiinţeze omnibuze pentru transportul persoanelor şi bagajelor de la gările drumurilor de fier pentru alte curse în oraş. Până la 1872, se vor înfiinţa trei linii de omnibuz”,

a scris Gheorghe Parusi în „Cronologia Bucureştilor”.

Tot el a consemnat că în faţa Teatrului Naţional de pe Podul Mogoşoaiei se înfiinţează prima staţie de omnibuze. 

Din cauza unor probleme cu licitația pentru canalizare și pavare a Căii Mogoșoaia, Gh.Cantacuzino care a condus ședința de Consiliu Comunal din 26 mai 1869 a arătat că nici un preț propus nu era avantajos.

„În concluzie, Consiliul a hotărât ca pavajul de pe Calea Mogoșoaiei, de la palat până la Ministeul Finanțelor, să se facă în regie de către primărie, tot cu piatră de Scoția…iar costul pietrei și al lucrului s-a plătit din banii de la Ministerul Lucrărilor Publice“, scrie și George Potra în cartea sa „Din Bucureștii de ieri“.

“Piatra cubică de Scoţia cu care fusese pavată provizoriu strada Lipscani se dovedeşte de proastă calitate şi este înlocuită cu lespezi de granit şi de gresie aduse de la cariere din ţară”
(Gheorghe Parusi, “Cronologia Bucureştilor”.).

Este perioada în care inginerii francezii M. Cintya şi B. Jordan propun Primăriei executarea unor pavaje de asfalt în Bucureşti, fiind prima propunere de acest fel.

Tot în primul mandat al primarului Cantacuzino se deschide Bulevardul Regina Elisabeta Doamna între Calea Mogoşoaiei şi Brezoianu.

„Porţiunea din faţa Universităţii se va numi o vreme , după numele de atunci al acesteia (Palatul Academiei), Bulevardul Academiei (azi Carol I)“, mai scriu istoricii.

O investiţie memorabilă

Gh.Cantacuzino cunoscut în istoria Capitalei drept “Nababul” a construit la poalele dealului Filaret, o fântână care îi va purta numele şi care va fi “împodobită cu coloane de cărămidă tencuită şi cu ornamente realizate de Karl Storck”.

(Fântâna de la Filaret, foto: Muzeul Municipiului București)

image

Una din iniţiativele sale în perioada cât era primar a fost şi ridicarea monumentului denumit Fântâna George Grigorie Cantacuzino din Parcul Carol I. Fântâna era faimoasă pentru puritatea apei, însă cu timpul apa sa nu a mai este bună de băut.

Şi în cel de-al doilea mandat, Gheorghe Cantacuzino apare cu realizări sau cel puţin cu proiecte care coincide cu perioada cât a fost edil al Capitalei.

Astfel, reţeaua liniilor tramvai electric ajungea, la vremea sa, la 14 kilometri şi cu un personal de 250 de oameni.  Pe de altă parte, tot cât a fost Cantacuzino primar, ziua de lucru în atelierele şi fabricile bucureştene ajungeau şi până la 14 ore.

“În statistica profesiunilor din România, la recesământul din 1913, în judeţul Ilfov erau 20.284 de angajaţi, iar în Bucureşti cifra depăşea 30.000”, scrie şi în “Istoria Oraşului Bucureşti”. În acelaşti timp însă 65% din muncitori erau şomeri. “În faţa pericolului tot mai evident de război, muncitorii din Bucureşti au protestat cu energie în mitingurile organizate la 2, 12 şi 20 iunie 1913 şi au făsut grevă pe 21 iunie”, scriau istoricii de la Muzeul Muncipiului Bucureşti.

La 1913, pe timpul celui de-al doilea mandate al primarului “Nabab”, fabrica de bere Bragadiru pune în funcţiune o microcentrală electrică proprie.

Palatul Primăriei, un proiect respins

Istoricii amintesc şi despre lucrurile pe care Cantacuzino nu le-a putut duce la bun sfârşit. “În şedinţa extraordinară a Consiliului Comunal din 2 august, noul primar general, Gh. Cantacuzino, respinge proiectul Palatului Primăriei întocmit de Petre Antonescu, din cauza lipsei de fonduri. Între 1934 şi 1936 se va organiza un nou conscurs câştigat tot de Antonescu, proiect care nu se va realiza din cauza izbucnirii războiului”, a mai consemnat Gheorghe Parusi.

Cu puţin timp înainte de sfârşitul celui de-al doilea mandate de primar, Gheorghe Cantacuzino a avut parte şi de o revoltă în Capitală.

“La 13 decembrie are loc greva muncitorilor tipografi. În drumul spre Ministerul Industriei de pe Calea Victoriei, cei 500-600 de tipografi sunt întâmpinaţi cu gloanţe în faţa Teatrului Naţional. Vor muri câteva zeci de muncitori”, notează Parusi.

image

ISTORII DE AMOR

     

image

Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.

MARI DEZASTRE

image

Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

CÂRCIUMI DE ALTĂDATĂ

image

Pe bucuresti.adevarul.ro v-am  arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.

CRIME PEREFECTE

image

Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.

HOTELURI-SIMBOL

image

Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.

SUPRAVIEȚUITORII

image

Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri  sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.

BUCUREȘTENI DE LEGENDĂ

image

Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite