Judecătorii Curţii, scoşi ţapi ispăşitori de Băsescu
0
Şeful statului a acuzat Curtea Constituţională că afectează politica Guvernului prin decizii ce au transformat-o într-o „instituţie penibilă“. Traian Băsescu a criticat hotărârile privind tăierea pensiilor şi asumarea răspunderii pe Legea educaţiei.
Curtea Constituţională a României (CCR) ar fi acţionat ca "o instituţie penibilă", în opinia preşedintelui, când a decis că pensiile de serviciu pot fi micşorate, cu excepţia celor ale magistraţilor. Criticată de şeful statului a fost şi hotărârea care a stabilit că asumarea răspunderii pe Legea educaţiei contravine legii fundamentale, "votată de unii judecători, în interes personal". "Regret enorm creşterea TVA ca alternativă la decizia Curţii Constituţionale de a nu accepta scăderea temporară a pensiilor. Cei care au pierdut masiv au fost tot pensionarii", a mai spus preşedintele.
Citiţi şi:Judecătorul CCR, Ion Predescu, îi răspunde lui Traian Băsescu: "Fiecare să îşi vadă de treaba lui"
Băsescu a mai susţinut că deciziile Curţii au generat probleme extrem de serioase în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Tăierea pensiilor cu 15% a fost respinsă cu cinci voturi contra patru după ce judecătorul Zoltan Puskas, propus de UDMR, a votat alături de Opoziţie. În cazul Legii educaţiei, votul decisiv i-a aparţinut judecătorului Petre Lăzăroiu, numit de Palatul Cotroceni.
Predescu: „Fiecare să îşi vadă de treabă"
Criticile preşedintelui Traian Băsescu sunt privite de judecătorii constituţionalişti ca un posibil avertisment în legătură cu o modificare a legii, astfel încât atribuţiile Curţii să fie restrânse.„Aşa ceva s-a întâmplat şi în Ungaria" a comentat Ion Predescu. El nu poate accepta răspunderea Curţii pentru un eventual eşec al acordului cu FMI. „Ce să pericliteze Curtea Constituţională? Ce Curtea a negociat ceva, a participat la întâlnirile cu FMI?", a adăugat Predescu. „Fiecare să îşi vadă de treaba lui", a concluzionat Predescu.
Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a susţinut la Realitatea TV că, deşi deciziile Curţii trebuie respectate, "regulile jocului trebuie modificate". Şi reprezentantul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că în acest moment Curtea se comport ca o a treia Cameră a Parlamentului şi că acest lucru ar trebui modificat. "CCR nu ar trebui să decidă asupra politicii fiscale şi bugetară,", a mai spus Hunor Kelemen. Acesta spune crede că o modificare a Constituţiei, în sensul limitării atribuţiilor Curţii nu este posibilă în acest moment, din cauza tensiunilor politice. Nici democrat-liberalii nu consideră oportună modificarea atribuţiilor Curţii Constituţionale. "În perspectivă, dacă se va ajunge la concluzia că are competenţe prea largi, se poate porni o dezbatere", a arătat vicepreşedintele PDL Petru Filip.
Procedură complicată de modificare a legii
O eventuală modificare a legii de funcţionare a Curţii va ajunge, în final, tot pe masa judecătorilor constituţionalişti, în urma unei contestaţii a Opoziţiei. Potrivit legii fundamentale, Curtea analizează legile înainte de promulgarea acestora. În aceste condiţii, Puterea ar fi nevoită să treacă la modificarea Constituţiei. Operaţiunea este dificilă, întrucât pentru un asemenea pas ar fi necesare două treimi din voturile parlamentarilor.
"Cu cine stabilim politicile economice? Le stabilim cu Guvernul sau mergem să negociem cu Curtea Constituţională?"
Traian Băsescu preşedintele României
Ce s-a întâmplat în Ungaria
Parlamentul ungar a limitat semnificativ domeniile în care Curtea Constituţională se poate pronunţa, ca reacţie la invalidarea unei măsuri bugetare de importanţă majoră. Modificarea a fost propusă de premierul conservator Viktor Orban la sfârşitul lunii octombrie, scrie AFP. Deputaţii au modificat Constituţia pentru a interzice Curţii să se pronunţe asupra măsurilor care vizează bugetul, taxele şi impozitele, cu excepţia cazului în care ele se referă şi la încheierea unor tratate internaţionale sau la drepturile fundamentale. Însă dreptul la proprietatea privată nu figurează în textul adoptat, Curtea Constituţională neputându-se pronunţa pe viitor în ceea ce priveşte casele de pensii private.
Curtea Constituţională a decis la 3 noiembrie că asumarea răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei este neconstituţională (citeşte aici). Imediat după decizia CCR, premierul Emil Boc a vrut să îşi dea demisia (citeşte aici). Ministrul Mediului a spus că UDMR este îngrijorată de decizia Curţii (citeşte aici), iar ministrul Educaţiei a zis că decizia CCR "întârzie o lege bună" (aici).
În cele din urmă, un atac dur a venit joia trecută, la 5 noiembrie, chiar din partea şefului statului, Traian Băsescu, care a declarat la emisiunea "Naşul" de la B1TV că decizia Curţii Constituţionale "e mai mult decât discutabilă" (citeşte aici declaraţia preşedintelui).
Se încarcă comentariile...
