VIDEO România şi Bulgaria. Lecţia de litoral

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De ce este litoralul bulgăresc mai atractiv decât cel românesc? Unde am greşit noi, mai ales că atât România, cât şi Bulgaria au aproximativ aceeaşi climă şi acelaşi număr de kilometri de plajă?

FOTOREPORTAJ Cum a pierdut turismul românesc meciul cu Grecia: Mamaia s-a mutat la Marea Egee

Ziarul „Adevărul" a realizat o radiografie completă a turismului din cele două ţări. Primele hoteluri construite pe litoralul bulgăresc, în anii '70, au fost făcute după model românesc şi chiar cu specialişti de la noi. Diferenţa este dată de modalitatea prin care am înţeles să privatizăm aceste unităţi de cazare, în anii 1990.

Constanţa: Număr record de turişti pe litoral în weekend

Constanţa: Peştii înoată alături de turişti

La Eforie și Costinești, cea mai ieftină vacanță

Bulgarii şi-au vândut hotelurile tour-operatorilor germani care au venit mai întâi cu know-how-ul, iar mai apoi cu miile de turişti nemţi, în timp ce românii au dat hotelurile în locaţie de gestiune şefilor de sală şi directorilor de societăţi turistice pe sume infime şi pe baza unor licitaţii dubioase. Rezultatul este că în Bulgaria vin anual două milioane de turişti, din care străini sunt 70%, iar litoralul românesc este vizitat de doar 1,2 milioane de turişti din care doar 30.000 sunt străini.

image

DOSAR PARTEA 2

Mai există  vreun colac  de salvare?

DOSAR PARTEA 3

image

Bulgarii - all inclusive, românii - bonuri valorice

Până la Revoluţie, România şi Bulgaria practicau un turism profitabil şi erau relativ egale la acest capitol. La începutul anilor '90, România a ales să dea hotelurile de pe litoral foştilor angajaţi în sistem, în timp ce bulgarii au bătut palma cu investitori internaţionali de calibru precum TUI, Neckerman - Thomas Cook sau ITS.

Acum, după aproape 20 de ani, ambele ţări culeg roadele privatizărilor: Bulgaria beneficiază de hoteluri nou-nouţe, moderne, cu servicii la cele mai ridicate standarde, în timp ce pe litoralul intern predomină hotelurile vechi, vopsite pe dinafară şi cu servicii de o calitate îndoielnică.

„Acum 18-19 ani, noi dădeam hotelurile în locaţie de gestiune şefilor de restaurante şi administratorilor unităţilor. În acelaşi timp, Bulgaria negocia contracte cu marii tour-operatori internaţionali care şi-au implementat know-how-ul şi managementul performant", afirmă consultantul în proiecte de investiţii hoteliere Paul Mărăşoiu.

Şi Tinu Sebeşanu, CEO al companiei Trend Hospitality, consideră că litoralul intern a pornit cu stângul startul privatizărilor. „Până la jumătatea anilor '90 i-am refuzat pe nemţii care au vrut să investească la noi, în timp ce în Bulgaria TUI umplea hotelurile cu turişti aduşi din Germania. La noi s-au dat hotelurile unor persoane fără competenţe în management hotelier, iar în prezent cea mai mare parte dintre ele se află într-un stadiu foarte avansat de degradare", declară Sebeşanu.

Ţăranii din Austria au soluţia pentru salvarea turismului din Banat

Hotelurile, accesorii la afaceri

Cele mai mari privatizări s-au făcut în perioda 2000-2004, când oamenii de afaceri din România şi-au cumpărat şi câte un hotel la mare, ca un accesoriu la portofoliul lor de business, chiar dacă nu aveau nicio experienţă în domeniul turistic. În consecinţă, au lăsat în paragină hotelurile fără să pună la punct strategii de afaceri pe termen lung pentru a putea stârni interesul marilor lanţuri internaţionale care în Bulgaria sunt la tot pasul, iar la noi aproape lipsesc cu desăvârşire (excepţie fac Golden Tulip şi Best Western).

Unul dintre cele mai elocvente cazuri de nepăsare este cel al fraţilor Micula, proprietarii grupului European Drinks, care au preluat hotelurile Patria, Naţional şi Unirea din Mamaia care sunt aproape în paragină. De asemenea, o foarte mare parte din hotelurile din Neptun şi Olimp, pe vremuri unele dintre cele mai luxoase staţiuni ale Mării Negre, au ajuns într-o stare mai mult decât deplorabilă.

Pe litoralul românesc sunt aproximativ 250 de hoteluri, care totalizează aproximativ 120.000 de locuri de cazare, dintre care doar 25 de unităţi sunt de patru şi de cinci stele. La bulgari însă găsim aproximativ 350.000 de locuri de cazare, majoritatea hotelurilor deţinând patru şi cinci stele. Aici găsim lanţuri internaţionale precum Iberostar, Berlin, Kempinski, Sol Melia, Royal sau Golden Tulip. În ultimii ani, pe litoralul românesc rar am asistat la inaugurări spectaculoase de spaţii de cazare sau de locuri de agrement.

Printre excepţii se numără construcţia parcului acvatic Aqua Magic (în 2003) şi a telegondolei din Mamaia (în 2004) sau redeschiderea hotelului de cinci stele Vega din aceeaşi staţiune (în 2008) de către Vega Turism, companie controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu. De asemenea, în 2007 am asistat la deschiderea Hotelului Saturn de cinci stele, iar în 2008 a Hotelului Cleopatra (patru stele), ambele din Saturn.

„România este cu şapte-opt ani în urma Bulgariei în ceea ce priveşte dezvoltarea turistică", a declarat, recent, Detlev Hohne, directorul general al TUI pentru Maroc, România şi Bulgaria. Tour-operatorul s-a reîntors în ţara noastră în acest an, după ce în 2006 a renunţat să mai aducă turişti în România, scoţând din cataloagele de promovare staţiunile autohtone. Operatorul era nemulţumit de condiţiile de cazare, de preţurile mari practicate de hotelieri, de zgomotul şi de lipsa curăţeniei de pe litoral.

Facilităţi fiscale

Dar cum au reuşit bulgarii să atragă investitorii străini? Prin oferirea de facilităţi, susţin la unison experţii din industria ospitalităţii. „Bulgaria nu a făcut niciun efort. Doar le-a pus pe tavă totul şi i-a invitat să investească. Odată cu turismul s-a dezvoltat foarte mult şi infrastructura, piaţa imobiliară din apropierea staţiunilor, industria alimentară şi s-au oferit locuri de muncă", susţine Tinu Sebeşanu.

Totodată, Mihai Râjniţă, secretarul general al Federaţiei Industriei Hoteliere, spune că printre facilităţile oferite investitorilor din turism se numără reducerile de taxe pentru profitul reinvestit, pentru cheltuielile cu angajaţii sau tarife mai mici la utilităţi. Pentru un sejur ultra-all-inclusive de cinci stele în Bulgaria, costurile de întreţinere sunt sub nouă euro pe zi, însemnând mese, utilităţi şi curăţenie.

Puncte tari

România. Autostrada Soarelui facilitează accesul auto rapid şi comod spre litoral, spre deosebire de şoselele din

Bulgaria - mai puţin îngrijite şi cu limite de viteză uneori exasperante. Tarife mici şi facilităţi pentru copii, la care se adaugă existenţa a două aeroporturi.

Puncte slabe

România. Insalubritatea multor plaje (şi chiar a apei mării), calitatea joasă a serviciilor turistice în raport cu tarifele, dezbinarea operatorilor locali.

Bulgaria. Infrastructura rutieră de acces la litoral, insuficient dezvoltată. Inconvenienţe generate de supraaglomerarea unităţilor turistice.

Afla ce mai atrage bănăţenii peste granta Romaniei:

SHOPPING: Cum profită din plin ungurii şi sârbii de pe urma crizei şi creşterii TVA din România


TRATAMENT: Sănătatea maghiară plătită de români: "Dacă pun toate şpăgile pe care le dau la medici la noi, ies mai ieftin în Ungaria"

DISTRACŢIE: S-a deschis la Szeged cel mai mare aquaparc din Europa de Sud-Est (galerie foto)

DRUMURI: Ungurii ne-au mai dat o lecţie: Autostrada M43 a fost construită în doi ani



LA MUNTE NE BAT LA SCOR DE ABANDON AUSTRIECII


Ţăranii din Austria au soluţia pentru salvarea turismului din Banat

Fermierii austrieci din Sudsteiermark imbină perfect viaţa normală într-o gospodărie de la ţară cu exploatarea podgoriilor şi găzduirea turiştilor.  Grajdul în care se adăpostesc noaptea vacile familiei Adam, din zona Groeklein-Leibnitz, nu se deosebeşte cu nimic de orice grajd din orice gospodărie bănăţeană, de pe Valea Almăjului, până în ţara făloşilor gugulani. Dacă te-ai putea teleporta în acest loc, în timp ce Hanness Adam mulge vacile cu mâna goală, într-o vadră de plastic, ai jura că ai în faţă un bănăţean din Moceriş, Teregova, sau Dognecea, unde se mai cresc animale ca acum 200 de ani.


Austria: Peisaj din regiunea turistică viticolă Sud Steiermark

Vârful dealului, la 20 de minute de autostradă

Familia Adam cazează turişti încă din anii `80. Gospodăria în care au amenajat pensiunea „BiohofAdam” se află aproape pe vârful unuia dintre sutele de dealuri din Sudsteiermark, o regiune viticolă aflată în sudul Austriei, la graniţa cu Slovenia. În termeni rutieri aproape 900 de kilometri despart dealurile cu podgoriile bănăţene de la Recaş de dealurile pe care îşi câştigă existenţa familia Adam.

Austria: Peisaj din regiunea turistică viticolă Sud Steiermark

Aproape toată distanţa se poate parcurge pe autostradă. Mai puţin cei 140 de kilometri de la Recaş până la autostrada maghiară şi cei 20 de kilometri de la autostrada austriacă A 9, până pe dealul pe care se află pensiunea familiei Adam. O reţea de drumuri de ţară, late cât să intre o maşină, împânzeşte dealurile împădurite, în stânga şi în dreapta autostrăzii austriece, astfel încât nu există petec de natură la care să nu poţi ajunge rapid şi în cele mai comode condiţii. Asta pentru că drumurile „de ţară” din Austria sunt toate asfaltate impecabil până în curtea miilor de gospodării-pensiuni din regiune.


Austria: Peisaj din regiunea turistică viticolă Sud Steiermark, degustare de vin

CITEŞTE AICI DETALII DESPRE CUM MERG BĂNĂŢENII LA MUNTE ÎN AUSTRIA

image
image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite