PRIMARI DE LEGENDĂ Fostul adjunct de la Serviciul de Informaţii le-a făcut bucureştenilor Muzeul Lenin-Stalin, 60 de magazine şi Centrul Cinematografic de la Buftea
0Gheorghe Vidraşcu a fost preşedintele Sfatului Popular al Capitalei din ianuarie 1954 şi până în februarie 1955. În timpul mandatului său a fost terminat Centrul Cinematografiei de la Buftea, au fost reamenajate spitale şi s-a extins reţeaua de magazine.
SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun
Cine-a dărâmat Bucureștiul pentru a-l mulțumi pe dictator?
Gheorghe Vidraşcu a avut două fete, Olimpia şi Ileana. Un scurt Curriculum Vitae al lui Gheorghe Vidraşcu arată astfel: adjunct al Şefului Serviciului Special de Informaţii, primar al Ploieştiului şi al Bucureştiului, demnitarul comunist Gheorghe Vidraşcu a fost numit ulterior ambasador în Cehoslovacia.
El a participat la toate întrunirile de partid privind lucrările canalului Dunărea - Marea Neagră (1949), alături de Emil Bodnăraş, Gheorghe Gheorghiu-Dej.
În anul în care a condus Capitala, Vidraşcu a deschis Muzeul „V.I. Lenin – I.V. Stalin”, azi Muzeul Ţăranului Român.
Luaţi pe nepregătite
Cea mai grea misiune a primarului Vidraşcu: marele viscol. 5 milioane de metri cubi de zăpadă au căzut în februarie ’54 în Bucureşti.
Cel mai puternic viscol din secolul XX a lovit Bucureştiul la 3 februarie 1954. Locuitorii Capitalei s-au trezit îngropaţi sub nămeţi de până la şase metri înălţime, o situaţie nemaintâlnită până atunci. Şcolile au fost închise, tramvaiele au rămas înţepenite, iar militarii cărau provizii cu cai şi sănii.
După ninsoare, primele tramvaie au început să circule abia pe 5 februarie, pe trasee scurtate. „În Cocioc, Floreasca şi Parcul 23 August se fac concursuri de schi şi săniuţe. Pe 16 februarie va începe o altă ninsoare, care va impune noi acţiuni de deszăpezire. Lucrurile vor începe să reintre în normal tocmai la începutul lui martie”, scrie Gheorghe Parusi în „Cronologia Bucureştilor”, volum apărut la Editura Compania, în 2005.
Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale
Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?
Consemnări administrative
„Ghidul străzilor din oraşul Bucureşti”, editat de muncipalitatea de la acea vreme, va fi publicat în 1954. „Informaţia Bucureştiului” scria în 18 ianuarie: „Consumul zilnic de apă în Bucureşti a fost de 256.000 de metri cubi”. De asemenea, tot la începutul acestui an va fi închisă Biserica Domniţa Bălaşa, grav deteriorată, şi se deschide pe Calea Victoriei, la numărul 107, Muzeul de Artă Populară al RPR. Acestea sunt doar câteva dintre consemnările vremii cu privire la evenimente şi noutăţi administrative.
Bucureştiul a fost martor în acel an şi la procesul înscenat al lui Lucreţiu Pătrăşcanu, figură importantă a Partidului Comunist Român, rival al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Se întâmpla în perioada 6-14 aprilie. Procesul s-a desfăşurat la judecătoria de pe strada Ştirbei Vodă, acolo unde fusese judecat şi mareşalul Ion Antonescu.
Două ştranduri noi
„La lacul Floreasca vor funcţiona în vara acestui an două ştranduri de mare capacitate. Plaja ştrandului Floreasca II, complet reamenajată, va avea o suprafaţă de 14.000 metri pătraţi”, nota ziarul „Scânteia”, în numărul din 7 mai.
Nu era singura măsură luată de edilul Capitalei în acest sens: „La lacul Tei va funcţiona şi în anul acesta ştrandul cu o capacitate de 6.000 de locuri. Continuă lucrările de reamenajare la ştrandul Teiul Nou. Un nou ştrand va fi pus la dispoziţia publicului la lacul Băneasa”, consemnau ziariştii de la „Scânteia”.
Primul autobus românesc a fost construit la uzinele "Mao-Ţze-dun". Autobuzul avea 80 de locuri şi 90 de cai putere Foto: Scînteia
Lucrările de amenajare la o nouă „clinică de nas, gât şi urechi” sunt în curs de terminare la Spitalul Colţea. „Clinica va avea 50 de paturi şi va fi utilată cu aparatură modernă. Tot aici va fi un laborator de chirurgie experimentală”, notează „Scânteia”, în ediţia din 30 mai.
Caravane cinematografice pentru ridicarea nivelului cultural al maselor
Viziunii megalomanice a partidului, ocupată în principal de producţiile supraapreciate de cereale la hectar, de industria cărnii şi a maşinilor, nu i-a scăpat nici cultura.
"Un angajament pe cinste: 130.000 confecţii peste planul anual" Foto: Scînteia
Astfel, în toate zonele Bucureştiului, din 1954, vor funcţiona 847 de cămine culturale, 99 de case de citit, 57 de biblioteci săteşti, 18 biblioteci regionale, patru case de cultură, trei muzee şi şase orchestre populare. Tot în acel an, căminele culturale au primit în total 95 de aparate de cinematograf, 590 de aparate radio, 64 de staţii de amplificare, 786 de difuzoare.
„Pentru ca filmul să poată pătrunde în cele mai îndepărtate colţuri ale regiunii, la Sfatul Popular Regional au fost amenajate şase caravane cinematografice”, era informaţia din articolul „Pentru ridicarea nivelului cultural al maselor” din 29 iunie, în ziarul „Scânteia”. La Buftea, începea construcţia Centrului Cinematografic.
„Centrul va intra parţial în funcţiune, două mari platouri de filmare. A fost terminată construcţia depozitelor de pelicule, a atelierelor de croitorie, pictură şi două blocuri de locuit”, scria la 4 iulie 1954, în „Scânteia”.
În decembrie, pelicula „Desfăşurarea” cu Fory Etterle şi Colea Răutu a fost prima filmată în noile studiouri de la Buftea. Centrul urma să producă anual un film de lungmetraj, cinci filme documentare, 28 de filme de ştiinţă popularizată şi cinci filme de desen animat. Puteau fi dublate aici anual şase filme artistice, 30 de documentare şi se realiza traducerea la alte 60 de filme artistice străine.
Povestea „Primarului Târnăcop” care a transformat Bucureştiul în Micul Paris
Doctorul Lucjan Julian Skupiewski, străbunicul fostului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski
Amenajarea mai multor spaţii verzi în Bucureşti, pe o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi, era un alt ţel al municipalităţii comuniste. (Spaţiile verzi ajung în anul următor la 4.712.020 metri pătraţi.)
Locuinţe noi în anii '54-'55 Foto: Scînteia
În plină vară încep lucrările de montare a balustradei de marmură şi de executare a umpluturilor la drumurile de acces de pe Podul Floreasca, începe construcţia unui nou pod de lemn cu grinzi metalice la Mogoşoaia, precum şi refacerea Podului Dobreşti şi a parapetului de pe cheiul Dâmboviţei.
Deşi aceste fapte apar consemnate în vremea cât Vidraşcu a gospodărit oraşul, personajul principal în ziarele vremii, „tătucul” tuturor realizărilor, era Gheorghe Gheorghiu-Dej. Aşa se va petrece şi în vremea lui Ceauşescu, după 1955. Nimeni nu era mai presus de partid şi de „călăuzitorul” lui.
„Palatul luminii şi culturii populare”
„Casa Scânteii, palatul luminii şi culturii populare, adevărată bază a revoluţiei noastre culturale, va fi terminată. Clădirea albă va străluci în soare la capătul şoselei Kiselef şi în jurul ei se va întinde minunata grădină pe care o amenajează astăzi însufleţitul tineret al Capitalei”, scria V. Neagu, în „Scânteia”. Construcţia actualei clădiri din Piaţa Presei Libere începuse în 1952, iar în mandatul lui Gheorghe Vidraşcu au fost consemnate „importante realizări”.
60 de noi magazine vor fi deschise în toate cartierele muncitoreşti: pe Şoseaua Chitilei 73, în Calea Griviţei 202 va fi un magazin de brânzeturi şi mezeluri şi un şir de magazine noi în pasajele Eforiei şi Creţulescu. „De trei zile s-a deschis magazinul de mobilă din pasajul Eforiei”, era anunţul din ziarul din 4 ianuarie 1955.
Prin magazinele Capitalei Foto: Scînteia
Deschiderea Muzeului „V.I. Lenin – I.V. Stalin” Foto: Scînteia
Ultima mare realizare a primarului va fi deschiderea Muzeului „V.I. Lenin – I.V. Stalin” de lângă CC al PMR. „Asistenţa a vizitat Muzeul, care cuprinde peste 1.000 de reproduceri de documente, cărţi, broşuri, ziare, fotografii, picturi, sculpturi şi machete ce ilustrează opera măreaţă a marelui geniu al omenirii V.I. Lenin şi a continuatorului operei sale nemuritoare, I.V. Stalin. În sala de cinematograf a expoziţiei vor fi proiectate filme inspirate din glorioasa istorie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (...) Muzeul funcţionează în clădirea din Şoseaua Kiselev nr.3”, scrie „Scânteia” din 13 februarie 1955.
Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite
de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi
Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în
dragoste.
Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.
Pe bucuresti.adevarul.ro v-am arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.
Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.
Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.
Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.
Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.
Se încarcă comentariile...
