VIDEO Ruşii, în săptămâna patimilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Unul dintre atentatori s-a deghizat în poliţist daghestanez
Unul dintre atentatori s-a deghizat în poliţist daghestanez

Rusia, aflată încă sub şocul atentatelor de la metroul din Moscova, de luni, a fost lovită din nou, ieri, în Daghestan, republica autonomă din componenţa Federaţiei Ruse, situată în Caucazul de Nord. În urma atentatelor care au vizat comisariatul de poliţie din oraşul daghestanez Kizliar, 12 persoane au murit, dintre care nouă poliţişti, iar alte 23 au fost rănite.

Prima explozie s-a produs la ora locală 8.40 (7.40 ora României) şi a fost provocată de o maşină capcană care a explodat în curtea clădirii poliţiei, potrivit unui comunicat al comisiei de anchetă a Parchetului.

Cu 20 de minute mai târziu, un kamikaze deghizat în poliţist s-a aruncat în aer în locul unde anchetatorii se strânseseră pentru a examina circumstanţele primei explozii, potrivit aceleiaşi surse. Această a doua deflagraţie a provocat moartea mai multor poliţişti, printre care şeful poliţiei din Kizliar, Vitali Vedernikov.

VIDEO Nou atentat în Rusia: 12 morţi în Daghestan

Ruşii acuză guvernul că nu a împiedicat atentatele în ciuda avertismentelor primite

Autorul unuia dintre atacuri este un localnic, Daud Djabrailov, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne. Aceste atentate intervin pe fondul unei atmosfere tensionate, în urma tragediei de luni, de la metroul din Moscova. În Daghestan - republică majoritar musulmană din componenţa Federaţiei Ruse - atacurile împotriva poliţiei şi a oficialilor guvernamentali sunt frecvente. Violenţele din regiune s-au înteţit însă în urma intervenţiilor trupelor speciale ruseşti împotriva militanţilor din Cecenia. 

„Aceiaşi bandiţi"

În luna iunie, ministrul de Interne daghestanez a fost împuşcat mortal. Oraşul Kizliar este situat la graniţa cu Cecenia. Premierul rus, Vladimir Putin, a declarat că este posibil ca atentatele comise luni la Moscova şi cele de miercuri din Daghestan să fie orchestrate de „aceiaşi bandiţi". Preşedintele Daghestanului, Magamedsalam Magomedov, este de aceeaşi părere.

Putin i-a ordonat ministrului de Interne Raşid Nurgaliev să propună măsuri pentru consolidarea forţei poliţiei în nordul Caucazului, inclusiv în Daghestan, scrie Interfax. Preşedintele republicii Inguşeţia, Iunus-Bek Evkurov, a declarat că verificările preliminare ale organelor de anchetă inguşe arată că nu au fost implicaţi cetăţeni inguşi în atentatele de la metroul moscovit. Ancheta rusă în cazul atentatelor de luni privilegiază pista femeilor kamikaze, supranumite „Văduvele Negre", originare din Caucazul rus.

Totul despre atentatul de la metroul din Moscova: VIDEO Atentat terorist la Moscova soldat cu 38 de morţi / Rusia va fi mâine în doliu

Cauzele şi urmările atentatului din Rusia: "Există o legătură directă cu acordul START" (presă)

Atentate cecene în Rusia: de ce acum?

Poliţia rusă a dat publicităţii imagini cu femeile bănuite că ar fi autoarele atentatelor de la Moscova

Comisia de anchetă din Moscova: din fragmentele corpurilor reiese că explozibilul a fost plasat la nivelul taliei

VIDEO Martor la masacrul din metroul moscovit: Lumea urla ca-n infern

Cine sunt „Văduvele Negre“ care au adus disperarea în Moscova

VIDEO Atentatul de la Moscova a fost unul atent planificat, potrivit datelor preliminare ale anchetatorilor

Fortăreaţă antiteroristă

Presa rusă scrie că după tragedia de luni, ţara riscă să se transforme într-o tabără unică de luptă împotriva extremismului, dar acesta nu garantează securitatea cetăţenilor. Serviciile secrete, în colaborare cu Ministerul de Interne, încearcă să transforme nu numai capitala şi Caucazul de Nord, ci întreaga Rusie într-o fortăreaţă antiteroristă scrie „Nezavisimaia Gazeta".

Măsuri suplimentare de securitate au fost introduse peste tot - la toate obiectivele importante sociale şi economice, pe mijloacele de transport, la centralele atomice şi hidro. Pentru aceasta au fost mobilizate, alături de subunităţile FSB, poliţia şi trupele OMON. La operaţiune participă zilnic 78.000 de militari, din care 23.000 în Caucazul rus. Serviciile de securitate ruse se tem ca nu cumva aceste atentate să fie doar începutul unei serii de atacuri kamikaze. Ei sunt preocupaţi ca teroriştii islamişti să nu trimită un alt grup de „Văduve Negre" din cele 30 câte antrenase Said Buriaţki, un lider rebel din Caucazul de Nord.

Rebelii ceceni revendică atentatele de la Moscova

Liderul grupării rebele islamiste Emiratul Caucazului, Doku Umarov, a revendicat ieri atentatele sinucigaşe comise luni la Moscova, care s-au soldat cu 39 de morţi. Anunţul a fost făcut ieri pe un website al rebelilor ceceni, www.kavkazcenter.com, interceptat de centrul american de supraveghere a site-urilor  SITE, transmite AFP.

Într-un mesaj video, Umarov a spus că atentatele au fost o răzbunare „pentru uciderea locuitorilor nevinovaţi din Cecenia şi Inguşeţia de către forţele ruse de securitate, în februarie”.  Doku Umarov a avertizat Rusia că vor urma şi alte atacuri. „Va fi război pe străzile voastre şi o veţi simţi pe propria piele”, a spus el, adresându-se cetăţenilor ruşi. Tot ieri, înainte de apariţia înregistrării, purtătorul de cuvânt al lui Umarov declarase pentru Reuters că grupul militant „nu a organizat atacurile de la Moscova“.

Imigranţii se tem de furia moscoviţilor

După atentatele de la metroul moscovit, imigranţii se tem de un val de ură antimusulmană, mai ales după ce o tânără de origine armeană a fost bătută cu violenţă de locuitori ai capitalei ruse. Narghiza, 17 ani, pe jumătate armeancă, a fost confundată cu o musulmană din cauza culorii pielii şi a fost bătută în plină stradă până când a fost desfigurată.

De asemenea, luni după-amiază mai mulţi localnici au agresat două femei care purtau văl în metrou, ridicându-le de pe scaun şi dându-le afară din vagon. Potrivit unui martor, nimeni nu a sunat la poliţie, în timp ce ceilalţi pasageri s-au mulţumit să privească scena pasivi. Înăsprirea măsurilor de securitate ordonată de autorităţi provoacă în rândul comunităţilor de imigranţi şi al miilor de muncitori instalaţi la Moscova temerea că regulile privind imigraţia vor deveni mult mai dure.

Moscova, neputincioasă în Caucazul de Nord

Ultimele atacuri teroriste de la Moscova şi din Daghestan trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru preşedintele Medvedev şi premierul Putin, ale căror ultime măsuri luate în republicile din Caucazul rus - Cecenia, Inguşetia, Daghestan, Kabardino-Balkaria, Karaşevo-Cerkesia- nu au reuşit să pună capăt insurgenţei islamisto-separatistă.

Jurnalista Iulia Latînina, specialistă în acest spaţiu, susţine că ruşii sunt martorii unui nou val de atacuri şi că acestea au fost anunţate de liderul rebel cecen Doku Umarov pe 15 februarie, pe un site Internet. Analistul politic Nikolai Petrov, de la Centrul Carnegie din Moscova, spune că e greu să combaţi terorismul din Caucaz pentru că nu are o structură piramidală, ci este organizat în celule asemănătoare celor al-Qaida, adică autonome. Petrov este de părere că intensificarea operaţiunilor împotriva rebelilor se poate dovedi o armă cu două tăişuri pentru Moscova.

„Puterea trebuie să înţeleagă că escaladarea violenţelor în Caucaz nu este în interesul Rusiei, mai ales din perspective Jocurilor Olimpice de la Soci din 2014, care se vor derula la câteva sute de kilometri de Cecenia şi Inguşeţia.

Bunăstarea combate terorismul

El mai spune că politica rusă în Caucaz îi încurajează pe tinerii caucazieni, fără perspective de a-şi găsi un loc de muncă sau care şi-au pierdut vreo rudă din cauza intervenţiei forţelor de ordine ruseşti, să se alăture rebelilor pentru a se răzbuna. Este şi cazul „Văduvelor Negre" . Iulia Latînina spune că cea mai bună metodă de a preveni astfel de atacuri este aceea de a oferi o altă perspectivă de viitor tinerilor săraci din republicile din Caucazul de Nord. Doar o minoritate din locuitorii acestor republici visează la Emiratul Caucazului propăvăduit de liderul rebel cecen Doku Umarov.

Majoritatea vor să trăiască într-o Rusie laică şi democratică, chiar dacă în 15 ani mulţi dintre ai au simţit pe pielea lor maşina represivă rusă.

Problemele separatiste se înscriu în logica destrămării URSS, în 1991, care a dus la crearea a numeroase state-naţiune. Doar un optimist incorigibil ar fi putut să creadă că acest proces s-a încheiat sau că va respecta frontierele fostelor republici federale trasate la Moscova de funcţionarii sovietici ai Partidului Comunist, în ciuda aspiraţiilor popoarelor.

Caucazul de Nord

Bombardamente Daghestan




Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite