Mihaela Ursuleasa, un copil-minune fără copilărie. Povestea pianistei care s-a stins din viaţă la doar 33 de ani

Considerată una dintre cela mai importante pianiste ale momentului, Mihaela Ursuleasa a murit la 33 de ani, la apogeul unei cariere care a început cu o copilărie de „copil-minune".

S-a născut la Braşov, pe 27 septembrie 1978, într-o familie de muzicieni, iar la vârsta de cinci ani a început să studieze pianul împreună cu tatăl ei, care cânta jazz la pian. Atunci, la doar 5 ani, fetiţa l-a surprins când i-a cerut să o ajute să descifreze un cântecel al lui Ceaikovski. Peste un an şi jumătate, fetiţa a devenit eleva Stelei Drăgulin, o profesoară cunoscută în lumea muzicală, care a transformat-o în „copil-minune".

Peste mulţi ani, pianista devenită celebră, povestea pe larg într-un interviu acordat Mirunei Munteanu în ziarul „Ziua", despre suferinţele şi sacrificiile pe care le presupune acest statut şi despre începuturile ei în muzică, sub îndrumarea primei profesoare, Stela Drăgulin. „Mie mi-era frică să nu mă bata. Era o practică obişnuita. Singura explicaţie pe care o primeam era «nu ai cântat bine». Nu mai continua, nu-mi spunea ce am făcut greşit, pac o palmă. Or, pentru un copil - eu spun ce simţeam eu atunci - este groaznic să-l pedepsesti fără să-i spui cu ce-a greşit de fapt. La vârsta aia se formează - sau se poate distruge - încrederea în sine.

Încrederea mea în mine a fost, mulţi ani după ce am plecat din România, destul de fragilă. Meseria asta are foarte mult de-a face cu sufletul, cu creierul, cu pregătirea psihologică. Pe mine mă batea şi înainte de concert. Intram în lacrimi pe scenă. Deseori mi s-a întamplat asta. Ceea ce este complet greşit."

Coşmarul s-a încheiat la vârsta de 12 ani, când pianista a avut norocul să fie ascultată de celebrul dirijor Claudio Abbado, care i-a oferit posibilitatea de a-şi construi întreaga pregătire muzicală printr-o bursă de studii la Viena, la clasa profesorului Heinz Medjimorec.
Claudio Abbado a sfătuit-o la acel moment pe Mihaela să întrerupă o vreme orice activitate concertistică, a povestit artista, explicându-i cât de periculoasă este arderea etapelor. Atunci, a început să recupereze cunoştinţele care îi lipseau. Pianista mărturisea în acelaşi interviu: „Eu cântam intuitiv. Aveam mari lacune de repertoriu. Trecusem direct la Rahmaninov, Prokofiev, fara sa fi facut Bach, sonate de Mozart, partituri pe care un tanar trebuie sa le parcurga. Nu aveam cunoştinte elementare."

De la acest moment, cariera sa a intrat pe un alt făgaş, iar în 1995, a câştigat marele premiu la una dintre cele mai importante competiţii internaţionale, „Clara Haskil", din Elveţia. Au urmat apariţii sub bagheta lui Claudio Abbado la Viena, la Festivalul de la Sankt Petersburg şi München, recitaluri la Roma, Frankfurt, Davos, Festivalul Schleswig-Holstein.

Mihaela Ursuleasa a concertat regulat alături de Filarmonicile din Hamburg, Köln, Bamberg, Rotterdam, Dresda şi orchestrele Wiener Symphoniker, Concertgebouw din Amsterdam, Tonhalle din Zürich, Cincinatti Symphony Orchestra, de orchestrele radio din Viena, Varşovia, Berlin. A avut apariţii încununate de succes la Carnegie Hall, Royal Symphony Hall.

Printre dirijorii cu care a colaborat se numără maeştri de seamă ai baghetei, ca Wolfgang Sawallisch, Paavo Järvi, Gerd Albrecht, Kurt Sanderling, Sir Neville Marriner şi Dennis Russel Davies.

Parteneră rafinată în muzica de cameră, Mihaela Ursuleasa a apărut adesea la cele mai prestigioase festivaluri europene, îndeosebi alături de violonista Patricia Kopacinskaia.

În anul 2006, San Francisco Chronicle scria despre ea „Cântă Beethoven cum n-am mai auzit de la Claudio Arrau sau de la Clara Haskil însăşi".

Pe parcursul carierei sale, Mihaela Ursuleasa a lansat două albume, în 2010, „Piano & Forte" (Beethoven, Brahms, Ravel, Ginastera, Constantinescu; Berlin Classics), şi în 2011, „Romanian Rhapsody" („Rapsodia Română nr. 1" a lui George Enescu, „Suita pentru pian" a lui Paul Constantinescu, două dansuri populare româneşti de Béla Bartók şi trei piese de Franz Schubert).

MAE: Mihaela Ursuleasa era cetăţean austriac

În copilărie, Mihaela Ursuleasa voia să se mărite cu pianul

Preşedintele interimar Antonescu transmite condoleanţe familiei pianistei Mihaela Ursuleasa

Poliţia exclude posibilitatea sinuciderii sau uciderii în cazul decesului pianistei Mihaela Ursuleasa

Pianistul Horia Mihail: Vestea dispariţiei premature a Mihaelei Ursuleasa mă întristează profund

Lumea muzicală este în doliu. Artiştii deplâng moartea Mihaelei Ursuleasa

A murit una dintre cele mai talentate pianiste române, Mihaela Ursuleasa

Moment de reculegere la Konzerthaus din Berlin, în memoria pianistei Mihaela Ursuleasa

Colegii pianistei Mihaela Ursuleasa: „Am pierdut unul dintre cei mai mari artişti ai lumii muzicale"

VIDEO Chetă pentru înmormântarea pianistei Mihaela Ursuleasa, copilul-minune care a debutat la 9 ani, pe vremea comunismului