Stănculescu: "N-am avut contacte directe cu americanii, prin britanici cred că s-a făcut legătura"

Victor Stănculescu, un general ajuns la puşcărie

Fostul general Victor Atanasie Stănculescu (82 de ani) a vorbit în cartea "În sfârşit, adevărul..." despre legăturile pe care le-a avut cu serviciile secrete străine înainte de Revoluţie.

Momentele-cheie menţionate de Stănculescu:

1.  L-a introdus pe un agent MI6 până la vîrful piramidei Armatei şi i-a facilitat accesul la Ceauşescu însuşi

2.  A participat într-o "casă conspirativă" la o discuţie cu oameni din CIA şi serviciile militare americane

3.  Lua cina la un agent al serviciilor britanice

4.  S-a întâlnit în vara lui 1989 cu şeful KGB pe zona de Est a Europei şi şeful Marelui Stat Major al Armatei ungare şi au discutat despre schimbarea regimurilor comuniste. Stănculescu era atunci prim-adjunctul ministrului apărării din România

5.  Despre relaţia cu serviciile străine dinainte de 1990: "Da, i-am ajutat să ajungă unde doreau".

Stănculescu a zis a avut din timp semnale despre căderea regimului Ceauşescu şi că o parte din aceste informaţii le-a primit de la agenţi străini.

Cine este Victor Atanasie Stănculescu

Despre agentul MI6: "Îmi spunea că Marea Britanie regretă avansurile făcute lui Ceauşescu"

  •   Întrebat ce contacte a avut cu americanii înainte de 1989, Stănculescu a zis: "nu am avut contacte directe cu americanii, dar primele contacte s-au format prin MI6, Serviciul Secret de Informaţii Externe al Marii Britanii. Prin britanici cred că s-a făcut legătura, nu contact direct".
  •   "MI6 m-au încadrat"
  •   Generalul Stănculescu a spus că prima întâlnire cu agenţii britanici de la MI6 "a început imediat după ce a venit George Pop în România", un cetăţean britanic de origine română, reprezentantul Rolls-Royce divizia motoare de avioane şi echipament militar, în România.
  •   Stănculescu s-a întâlnit cu George Pop din 1986 până în 1994
  •   "George Pop a venit prima oară în România prin '84 - ‘85". În acea perioadă, Stânculescu a organizat o vânătoare şi un pescuit pentru Asociaţia de Vânătoare a Armatei şi acolo l-a invitat pe George Pop. Britanicul l-a cunoscut acolo pe Vasile Milea, şeful Marelui Stat Major. "Deci ajunsese la vârful piramidei Arnatei. Dacă ţin minte, l-a cunoscut şi pe Ceauşescu, ca reprezentant Rolls Royce"
  •   În discuţiile cu George Pop primele referiri la Ceauşescu au început din 1984: "Îmi spunea că regimul este totalitar, că este un regim nedorit de populaţie, iar mai târziu că Marea Britanie regretă avansurile pe care i le-a făcut lui Ceauşescu atunci când l-au folosit ca vajnic luptător împotriva Uniunii Sovietice. El ştia bine ce se vorbeşte în afară despre România şi Ceauşescu, la nivel de conducere a statelor mari"
  •   Despre lordul Sir Julian Amery, membru al Parlamentului Marii Britanii şi consilier personal al Maiestăţii sale Regina Elisabeta a II-a, fost agent de legătură al Intelligence Service pentru Balcani în Al doilea Război Mondial: Stănculescu se ducea cu George Pop la mesele pe care Amery le dădea seara, la el acasă.
  •   Despre George Pop: „Ne-am împrietenit, vorbea perfect româneşte, era un om agreabil, la care se adăuga nostalgia lui pentru ţara natală. Nu mi s-a părut in individ prefăcut. Georghe Pop încă mai ţinea la România"

Stănculescu şi şeful KGB pe Europa de Est se întâlnesc în Ungaria

   •   în vara lui 1989, Stănculescu a fost în vacanţă la Lacul Balaton, în Ungaria, unde a fost urmărit de ofiţerii AVO, serviciul de informaţii externe a Ungariei
   •   acolo s-a întâlnit cu omologul său ungar de la Direcţia de Înzestare. "El a venit apoi cu Ferenc Karpati, care era atunci şef al Marelui Stat Major ungar. Karpati a venit însoţit de un colonel sovietic, şeful KGB pe zona de Est".
   •   „Şeful acela de la KGB ocupa o zonă mai mare, nu putea să fie numai al Ungariei, era prea puţin pentru importanţa pe care o avea. Cred că acoperea Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia şi probabil şi pe noi. Discuţiile cu el s-au purtat la masă în public, era lume multă în jurul meu, la alte mese".
   •   "Nu s-a discutat despre soarta lui Ceauşescu. S-a discutat altceva: ce facem, că soarta comunismului este pecetluită. Şi dădea exemplul lor din 1954, au încercat reforma, dar noi am stat deoparte, că atunci când a fost presiunea pe Cehoslovacia, iar am stat deoparte, că românii au o tradiţie în a nu accepta sistemul sovietic ca atare şi prin urmare va fi greu să pătrundă în România ideile lui Gorbaciov. Cam asta a fost tema"
   •   Şeful KGB i-a repetat lui Stânculescu: "În ‘54 nu v-aţi băgat, în ‘68 nu v-aţi băgat, dar neutralitatea asta trebuie acuma să fie reconsiderată şi să ne gândim împreună ce să facem. Regimul începe să slăbească şi societatea nu va aştepta. Trebuie să faceţi ceva, să cooperaţi"
   •   "Concluzia era că de data asta Gorbaciov va sparge băşica"
   •   Despre faptul că a fost racolat acolo prin intermediul unor femei de consum: "La Balaton a fost cu soţia mea şi nu m-am despărţit de ea nici un moment. Momentul racolării este o invenţie a Securităţii"

Despre legătura cu ataşatul militar ungur în România, Şandor Aradi:

   •  au fost interceptate transmisiunile lui Arady cu Budapesta şi i se cerea "cu insistenţă" să obţină informaţii despre dispunerea trupelor româneşti pe graniţa de Vest
   •   Stănculescu: „Aradi vorbea perfect româneşte. L-am simpatizat. Mi-am dat seama că vrea să afle mai multe despre noi, ştiam că are nevoie să obţină anumite informaţii, i-am dat exact ce ştiam că are nevoie să obţină, nu i-am dat nimic în plus care să penetreze în interior. Aveam destule variante pentru străini, să le dau ce vreau eu, nu ce vor ei."
   •   În vara lui 1989, Securitatea a înregistrat apelurile pe care Aradi le primea de la baza din Ungaria. I se cerea "coşul de informaţii" sau "coşul cu fructe". La 11 septembrie 1989, Aradi a transmis că "mâine mă duc să iau coşul de fructe". "A venit la mine", a spus Stănculescu , potrivit căruia ataşatul militar ungur nu a venit cu documente şi nici nu a luat documente.
   •   În schimb, în biroul lui Stănculescu din Ministerul Apărării, Aradi i-a spus: "Domnule general, ce facem mai departe? Mi s-a spus că s-a discutat cu dumneavoastră în trecut. Trebuie să ne unim ca să ieşim din această încurcătură care se cheamă boala comunismului".

Întâlnirea cu CIA din 1991:

   •  Un om de afaceri american i-a spus generalului, la 2 decembrie 1991, că cineva vrea să vorbească cu el. "Am găsit într-un apartament, care la noi se numea casă conspirativă, trei domni. De la CIA şi Apărare". Cei trei l-au întrebat pe Stănculescu dacă îl interesează să participe la viitoarele alegeri prezidenţiale din România, din 1992.
   •   "În prima parte a anului, vom face o tatonare să vedem ce părere are lumea externă ţării despre dumneavoastră. Doi: vom declanşa etapa a doua în trimestrul doi, în rândul populaţiei dumeavoastră, pentru a afla care este imaginea dumneavoastră, apoi urmează să discutăm la nivelul grupurilor politice şi participaţi la alegeri. Noi am asigurat alegerea preşedinţilor din Columbia, Indonezia, dar nu vă cerem banii acum. După ce veţi fi preşedinte ne veţi returna banii", i-au spus cei trei lui Stănculescu
   •  fostul general a refuzat "categoric" oferta

Despre alte semnale pe care le-a avut înainte de 1989 privind răsturnarea lui Ceauşescu:

   •   "Primele semne de pericol au apărut de prin 1978. Atunci când a început să ceară să eliminăm din tehnica militară, din sistemul de componente electronice, aurul şi argintul, care făceau posibile în sistemul militar manevrele de fineţe. În astfel de domenii, militarii simt imediat când cineva se îndreaptă spre trădarea interesului naţional".
   •   În Libia, Gaddafi şi-a bătut joc de Ceauşeşti. Mai întâi a fost aterizarea amânată, apoi avionul a ajuns la 17.00 şi Ghaddafi nu ajunsese nici până la ora 18.00, de striga Ceauşescu: "Gata, hai să plecăm, nu vedeţi că îşi bate ăsta joc de noi!", după care, pe Elena Ceauşescu nu au lăsat-o să stea la masă cu bărbaţii. "Se confirma căderea prestigiului lui Ceauşescu în lume. Imaginea lui se prăbuşise, dacă ajunsese un paria, cum era Ghaddafi, să-şi bată joc de el. Garanţia pe care o reprezentase Ceauşescu pentru România dispăruse. Pericolul era mare. Forţa de apărare a ţării atunci era diplomaţia şi cu forţa militară. Ceauşescu începuse să le piardă pe amândouă. Accelerat"

Volumul „În sfârşit, adevărul... Generalul Victor Atanasie Stănculescu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu" conţine cinci interviuri pe care Stănculescu i le-a acordat istoricului, primul în 2004, restul în 2009, dintre care ultimul în Penitenciarul Jilava.

VIDEO Fostul şef SIE, Ioan Talpeş: "România nu a fost planificată să fie croită pe un sistem democratic. La celelalte ţări a fost o înţelegere foarte clară"

Fostul şef SRI, Virgil Măgureanu, despre evenimentele din '89: "A fost lovitură de stat"

Ion Iliescu despre Revoluţie: E clar că au fost agenţi ai CIA, ai KGB la faţa locului dar doar pentru că ei trebuie să fie informaţi

Mai citiţi despre Stânculescu:

Victor Atanasie Stănculescu: „Iliescu a vrut să mă trimită în Argentina!"

VIDEO Stănculescu: Regret şi acum că în decembrie '89 nu am închis Televiziunea

VIDEO Stănculescu despre cazinouri: "Vreţi să vă spun ceva? E pe viaţa mea!"

Bucuria lui Ceauşescu: „A venit Stănculescu!"

Ghipsul de opt ore al generalului Stănculescu

VIDEO Stănculescu: Mi-am pus piciorul în ghips pentru a nu mă duce la Ceauşescu

EXCLUSIV Romeo Bălan, procurorul generalilor: „Chiţac şi Stănculescu merită să facă puşcărie şi la 90 de ani"