VIDEO Fostul şef SIE, Ioan Talpeş: "România nu a fost planificată să fie croită pe un sistem democratic. La celelalte ţări a fost o înţelegere foarte clară"

Fost director al Serviciului de Informaţii Externe între 1992-1997 şi consilier personal al lui Ion Iliescu în 1999-2004, Ioan Talpeş a vorbit miercuri seara, la B1 TV, despre căderea Ceauşeştilor din prisma implicaţiilor geopolitice ale prăbuşirii comunismului în Europa.

"Dacă de la început lucrurile ar fi fost croite cum trebuie, România ar fi mers într-o altă variantă mult mai accelerată, mult mai benefică pentru toţi, pe fondul unei opţiuni democratice. Între România şi ceilalţi, inclusiv Bulgaria, a fost o diferenţă foarte mare. România nu a fost planificată să fie croită pe o variantă de ţară structurată cu un sistem care trebuia să fie transformat într-un sistem democratic. Nu a fost aşa ceva, la toate celelalte a fost o înţelegere foarte clară".

"În ceea ce priveşte România au fost mai multe negocieri, la nivelul cel mai înalt a fost la Malta. Să nu uităm că a fost şi vizita lui Mitterrand la Kiev, care s-a întâlnit la începutul lunii decembrie cu Gorbaciov. În România nu s-a ajuns la o sinteză a tuturor datelor şi sunt foarte puţin cunoscute rezultatele unor cercetări din afară şi publicarea unor documente, care până acum au fost secrete"

CIA şi Securitatea

Sunt o serie de informaţii privitoare la geopolitica Europei în acea perioadă "pentru a vedea cum s-a regândit" trasarea sferelor de influenţă, iar generalul Ioan Talpeş este de părere că ar fi fost extrordinar să fim croiţi ca ceilalţi.  În această chestiune, istoricul Alex Mihai Stoenescu a declarat că americanii ştiau, prin serviciile de spionaj. Ştiau că ceea ce a venit la conducerea României este o structură controlată de la Moscova, "care are o serie de figuranţi pe acolo, dar care stăpâneşte centrele principale."

"Există informaţii clare că CIA colabora cu Securitatea română prin anii '70 pentru descoperirea şi depistarea structurilor KGB pe teritoriul României. Există mărturie clară".

"Eu am venit prima dată cu această informaţie, privind oferta americană de azil politic pentru Ceauşescu, care a provenit din zona unui grup foarte influent şi puternic, Schultz, Engelberger pentru care Nicolae Ceauşescu făcuse o serie întreagă de servicii mari în anii '70, chiar şi '80 şi erau legate de posibilităţile de emigrare a evreilor sovietici către Israel, care se făcea prin aeroporturile româneşti"

Întâlnire Talpes-Kohl

"Eu am avut, în întâlnirile pe care am avut onoarea să le am cu Helmuth Kohl, câteva referiri la momentul acesta. Nu mi-am propus atunci o dezvoltare a cazuisticii. Cert este că din partea fostului cancelar al Germaniei mi s-a spus aproape cu insistenţă că ei nu credeau că se va reuşi să se ajungă la ceea ce s-a ajuns după un an, după '89. Nu credeu că se va ajunge până acolo încât să se treacă rapid la retragerea trupelor sovietice, şi nu numai la retragerea trupelor, ci la intrarea într-un nou aranjament în ceea ce priveşte cele două mari alianţe, NATO şi Varşovia"

"Într-o discuţie, domnul Kohl mi-a zis «pentru mine a fost un lucru extraordinar că Budapesta a convenit ca să deschidă frontiera pentru germanii din RDG, care au trecut în Austria»". Talpeş credea că ştia clar şi că negociase cu Moscova problema aceasta. Helmut Kohl a spus că nu discutase personal cu Moscova această chestiune şi a fost un gest al Budapestei, care pentru germani a fost extraordinar de important şi guvernul german s-a simţit dator faţă de Budapesta. Sunt date foarte clare că ei au făcut acest gest la intervenţia Moscovei şi că li s-a cerut aproape ultimativ să deschidă frontiera.

"Fostul cancelar a şi spus şi a insistat pe chestiunea asta, datoria germană faţă de Ungaria. Când a spus 'intraţi în România' înseamnă că americanii erau de acord cu faptul că România aparţinea zonei foarte clare a Uniunii Sovietice"

Despre "compensaţii"

"Aranjamentele (dintre Berlin şi Moscova n.r.) au fost mult mai sofisticate, au fost compensaţii care s-au făcut, dar la data aceea nimeni nu îndrăznea să facă compensaţiile acelea pe marginali. Problema a fost retragerea trupelor sovietice din fosta RDG. Uniunea Sovietică de la data aceea intrată într-o destructurare nu avea mijloacele ca să îşi retragă trupele. Aici au fost foarte mulţi bani, pe care germanii şi-au asumat că îi susţin. S-au băgat foarte muţi bani, dar aceştia sunt la baza altor aranjamente"

"Mitterrand şi Thatcher erau foarte reţinuţi, Germania mai mult a avut rezerve faţă de Paris şi Londra, nu au crezut că este posibil ca Parisul şi Londra să fie de acord cu acest aranjament. Pe ei nu i-au preocupat atât de mult Statele Unite şi Uniunea Sovietică, pentru că cu SUA lucrurile erau mai clare. Eu am rămas uluit când am văzut că în Germania exista nu numai ideea că ruşii vor accepta, ci chiar încreedrea că ruşii vor accepta această chestiune.

"În relaţia cu România, domnul Genscher (Hans-Dietrich Genscher, vicecancelarul şi ministrul de externe al RFG - n.r.) a făcut nişte paşi dincolo de limitele acceptabile pentru guvernul german. Genscher s-a prezentat la Bucureşti în zilele acelea foarte întunecoase ale lui ianuarie şi a avut o întâlnire cu domnul Iliescu şi cu domnul Roman. Prima întrebare pe care a pus-o Genscher a fost dacă sunt de acord să respecte făcută cu Ceauşescu privind plecarea cetăţenilor germani din România. Iliescu a reacţionat, întâmplător am fost şi eu pe acolo, a rămas surprins şi a întrebat de ce, se pare că nici nu ştia că există un asemenea aranjament. Atunci s-a cerut la Ministerul de Externe să aducă înţelegerea privitoare la chestiunea asta. Se pare că cineva ştia şi a reacţionat destul de rapid s-a găsit textul respectiv. Reacţia domnului Iliescu a fost super elegantă, spunând că este vorba de alt guvern care încearcă să se debaraseze de practicile anterioare.

Iliescu ar fi dorit ca germanii din România, care au tradiţie de sute de ani, să rămână în România pentru că este vorba de o lume foarte activă, foarte corectă. În cazul în care Genscher ar fi insistat, iar germanii doreau să plece, Guvernul român nu putea să le ceară nimic şi nici nu va dori să le ceară ceva. "Ghenscher a rămas uluit pentru faptul că nu se aştepta la aşa ceva, să îi ia gratis. El venise cu înţelegerea, cu banii. Ghenscher a dat o cantitate foarte serioasă de energie, care începea peste vreo două săptămâni să fie dirijată către România gratis.

Plecarea germanilor din ţările aflate sub influenţa Moscovei era importantă pentru se începea trasarea graniţelor sferelor de influenţă, iar germanii nu erau siguri de aceste planuri. Pentru germani soarta României era încă discutabilă. Genscher ştia că se poate ajunge ca graniţa să fie trasată în Transilvania şi că ar fi putut să izbucnească un conflict interetnic major.