Uite cine vămuieşte în România

Vameşul are liceul, a intrat în sistem cu pile şi manifestă toleranţă crescută la evazionişti. Teoretic, meseria de vameş este accesibilă oricărui absolvent de studii medii. Practic, sistemul de recrutare este plin de breşe, care permit o selecţie subiectivă a candidaţilor.

Accederea la meseria de vameş nu are o reglementare specifică, ci este supusă doar Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi Hotărârii de Guvern 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.

Ceea ce înseamnă că procesul de recrutare într-o breaslă în care se învârtesc „munţi" de bani şi unde tentaţia şpăgii face parte din serviciul de zi cu zi este identic cu cel parcurs de orice viitor funcţionăraş de birou, care învârteşte doar hârtii şi dosare cu şină.

Citiţi şi:

Ce vile şi ce conturi au săracii vameşi bogaţi

Vameșa Camelia Mihăilă lua mită pe ascuns, de teama soțului care e prim-procuror

Poliţiştii şi vameşii şpăgari numeau mita "omenie". Banii erau atât de mulţi că ascunderea şpăgii era o problemă la controale

EXCLUSIV Fost senator, cu fiul „săltat” din vamă: „Regele pe trei judeţe e Falcă. Frunzăverde e prea isteţ”

Blaga: Eu l-am propus pe Mărginean la şefia ANV pentru că aveam încredere îl el. Încă am

În dosarul “Mita de la Moravița” au mai căzut alți patru vameși arădeni

Breşele sistemului permit selecţionarea subiectivă a candidaţilor, păstrând aparenţele legalităţii. Nepotismul şi „cotizaţiile" obligatorii către persoane din conducere pentru obţinerea unui post de vameş au fost dezvăluite de procurori în majoritatea dosarelor instrumentate până acum în vămi.

Practica este confirmată şi de preşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex", Vasile Lincu, care a declarat pentru „Adevărul" că şansele de-a ocupa un post de vameş cresc în funcţie de importanţa relaţiilor pe care candidatul le are în conducerea ANV. Şi viceversa.

Profilul studiilor, irelevant

Prima breşă a sistemului se referă la studiile candidatului. Deşi meseria presupune o pregătire temeinică şi aptitudini personale specifice, pentru un post de controlor vamal, de exemplu, sunt necesare doar studii liceale, indiferent de specializare, fie ea de tinichigiu sau prelucrător prin aşchiere. De asemenea, pentru funcţia de inspector vamal este nevoie de o diplomă de licenţă, cu profil academic oarecare.

Potrivit legii, când are posturi vacante, Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV) publică un anunţ de concurs în Monitorul Oficial şi pe site-ul instituţiei. În timp-record, candidatul trebuie să depună la sediul ANV un dosar stufos, care conţine: formularul de înscriere completat, copii legalizate după actul de identitate, carnet de muncă şi diplome de studii, cazierul judiciar, adeverinţă medicală şi o declaraţie pe propria răspundere a candidatului din care să reiasă că nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică.

Urmează testul psihologic şi aprofundarea bibliografiei (legislaţie specifică) menţionată în anunţul de concurs, apoi proba scrisă. În caz de reuşită, aspirantul va fi convocat pentru un interviu la sediul ANV şi, dacă trece şi de acest pas, în cel mult 15 zile va fi încadrat pe postul de controlor vamal şi va căpăta statut de funcţionar public.

Anunţuri de angajare pentru piloşi

O a doua problemă este timpul foarte scurt pe care-l au candidaţii veniţi din afara sistemului pentru a-şi depune dosarul, studia materia şi susţine examenul.

HG nr. 611/2008 prevede că „anunţul privind concursul pentru ocuparea posturilor vacante trebuie publicat în Monitorul Oficial şi într-un cotidian de largă circulaţie cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru proba scrisă a examenului".

Ultimele astfel de anunţuri oficiale ale Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV) au fost publicate în Monitorul Oficial cu doar 12 sau 14 zile înainte de proba scrisă. În plus, candidaţii au avut la dispoziţie numai opt zile de la data publicării pentru a strânge pomelnicul de acte şi a-şi depune dosarele la sediul ANV.

În consecinţă, numai faptul de-a căpăta statutul de aspirant cu acte în regulă la postul de vameş - dacă nu eşti informat din interior şi la vreme de data examenului - devine o perfomanţă remarcabilă. De multe ori din start inutilă, pentru că înainte de proba scrisă comisia de concurs face o selecţie a dosarelor, în baza unor criterii pe care şi le autostabileşte.

Interviul

Breşa numărul trei este interviul, ultima probă eliminatorie după selecţia dosarelor, testul psihologic şi proba scrisă. Interviul în faţa comisiei de examinare este probă de sine stătătoare în concurs, cu un punctaj maxim de 100 de puncte, similar cu cel acordat la proba scrisă. Nota minimă pentru promovarea fiecăreia dintre cele două probe este de 50 de puncte, iar media lor este nota finală. Firesc, cel mai mare punctaj garantează locul în vamă.

Potrivit HG 611/2008, intervievatului îi sunt evaluate „abilităţile de comunicare, capacitatea de analiză şi sinteză, motivaţia" - concepte subiective şi strict la aprecierea comisiei. De aici şi posibilitatea examinatorilor de-a „jongla" nestingheriţi cu punctajele: o notă mare acordată după o oră de taclale poate asigura postul de vameş unui (eventual) candidat preferat, în ciuda unui punctaj mic obţinut la proba scrisă.

Perfecţionare la locul de muncă

Odată intrat în sistem, proaspătul vameş se poate înscrie, în limita locurilor, la cursurile de perfecţionare organizate de Şcoala de Finanţe Publice şi Vamă (SFPV), din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). „Cursurile sunt doar recomandate, nu obligatorii, şi sunt destinate exclusiv angajaţilor din Ministerul de Finanţe", ne-a declarat Cristian Marin, şeful Serviciului de Comunicare şi Relaţii Publice din MFP.

Absolvirea seminariilor de perfecţionare nu-i garantează vameşului promovarea ierarhică. În fapt, nu are nicio legătură. „Promovările se fac şi în vamă la fel ca peste tot în România, în funcţie de vechime, de experienţă", a precizat Cristian Marin.

Printre cursurile tematice organizate de SFPV, se numără: afaceri europene, ghid de deontologie, abilităţi pedagogice în formarea adulţilor, comunicare sau limba engleză pentru începători.

De altfel, potrivit „Normelor metodologice de desfăşurare a activităţii de pregătire profesională a personalului vamal", prima formă de perfecţionare profesională a vameşului se desfăşoară „printr-o pregătire continuă la locul de muncă".

Din codul de conduită al vameşului

Vameşul este „obligat să acţioneze pentru combaterea fraudei, corupţiei şi traficului ilicit de mărfuri". De asemenea, îi este „interzis să participe la strângerea de fonduri pentru finanţarea activităţii partidelor politice".

Vameş aspirant: „România este ţara şpăgilor"

Sute de elevi au urmat cursurile şcolii particulare de vameşi

La Iaşi sunt disponibile, în cadrul unei şcoli particulare, cursuri pregătitoare pentru vameşi. Absolvirea lor nu garantează şi nici nu favorizează însă ocuparea unui post în sistem.

Cursanţii spun că nu se simt ameninţaţi de scandalul poliţiştilor şpăgari de la frontierelor României. „Nu există nicio pădure fără uscături. Acum, două probleme apar de aici. Una bună, că vor fi posturi libere la stat şi vom avea şi noi şanse să găsim un loc de muncă. A doua este că nu ne face cinste niciun scandal de acest fel în ţară", susţine Ciprian Chisăliţă, un tânăr de 21 de ani înscris la Şcoala Postliceală FEG (Fundaţia Ecologistă Green) Iaşi.

Ei spun că s-au înscris la şcoală cu gândul la o carieră stabilă din punct de vedere financiar. Majoritatea absolvenţilor ajung să lucreze în vămile de interior. „Nu cred că numai în vamă sunt astfel de probleme. România este oricum ţara şpăgilor. Noi, ca şi comisionari vamali, nu suntem în aceeaşi oală cu ceilalţi", spune Ştefan Băiceanu, un alt elev la postliceala de agenţi vamali.

Vameşi după doi ani

Cursurile durează doi ani şi sunt organizate încă din 1998. Până acum au absolvit în jur de 250 de elevi din regiunea Moldovei, iar, potrivit conducerii instituţiei de învăţământ, 45% din ei s-au angajat conform cu specializarea pentru care s-au pregătit. Anul de studii costă 1.650 de lei, iar în fiecare generaţie sunt disponibile 30 de locuri. Majoritatea solicitanţilor sunt bărbaţi.

„Este o specializare grea deoarece trebuie învăţată legislaţia, economie, management, statistică. Din primele generaţii de absolvenţi am avut clase întregi care lucrau în domeniu, deoarece nu erau blocate nici posturile la stat", spune Irina Stanciu, coordonator în cadrul şcolii postliceale.

Cum e la alţii

În Spania, potrivit unui ordin din 2004 al Ministerului Economiei şi Finanţelor, pentru profesia de „agent şi comisionar vamal" e nevoie de o diplomă universitară şi de cursuri de specializare la Şcoala Naţională de Finanţe. În Franţa, pentru a accede la meseria de agent vamal sunt necesare cel puţin studii liceale.

Ulterior, angajaţii urmează un ciclu de studii profesionale de patru luni la Ecole Nationale des Brigades des Douanes de La Rochelle, urmat de un stagiu de opt luni de practică la locul de muncă şi de examene pentru certificarea în profesie. În Marea Britanie şi Irlanda, candidaţii trebuie să dea teste pentru a demonstra anumite abilităţi în domenii precum munca în echipă, comunicare, aritmetică.

Agenţii vamali beneficiază apoi de training prin cursuri de calificare, cu durata de nouă luni.  În Bulgaria, în cadrul Direcţiei Naţionale a Agenţiei Vămilor există un Centru Naţional de Instruire a agenţilor vamali. Candidatul trebuie să fie cel puţin absolvent de liceu şi să treacă testul de evaluare dat în cadrul regionalei vamale. Ana-Maria Vieru

Poliţistul Pantea se prezintă: „Sunt dependent de şpagă"

Peste 90 de vameşi şi poliţişti de frontieră au fost arestaţi

Ancheta privind corupţia de la vămile din vestul ţării scoate la iveală şi faptul că unii dintre oamenii legii, deşi aveau tot ce le trebuia, nu puteau sub nicio formă să se abţină de la a lua mită. Este şi cazul agentului Sorin Pantea (30 de ani) de la Punctul de Trecere a Frontierei Naidăş (Caraş-Severin). Poliţistul, care avea şi funcţia de şef de tură, este acuzat că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, ar fi luat şpagă de la contrabandiştii de ţigări de aproximativ 15 ori.

Spre exemplu, el a fost filmat de camerele de supraveghere instalate de SRI, la 3 noiembrie 2010, când a primit şpagă 2.250 de euro de la traficantul Alin Budişan, pentru a facilita intrarea din Serbia în România a unui transport de 20 de baxuri de ţigări.

Sfătuitorul traficanţilor

Nu că ar fi avut nevoie de bani, ci doar pentru că, după cum singur a afirmat chiar după ce a luat mita de la Budişan, nu se poate abţine să nu ia. Chiar în prezenţa investigatorului sub acoperire Daniel Iovu, agentul Pantea a afirmat că „n-am nevoie de banii de la traficanţi, dar nu mă mai pot abţine să nu iau".

El îşi asumase rolul de a împărţi şpaga între poliţiştii şi vameşii pe care îi coordona şi chiar de a se interesa de eventuale controale făcute în Vama Naidăş de Inspectoratul Poliţiei de Frontieră. Tot Pantea era, conform DNA, cel care ţinea permanent legătura cu traficanţii de ţigări pentru a-i informa dacă şi când era momentul oportun pentru a face transporturi ilegale.

Monitorizările audiovideo au scos la iveală că tânărul lua în mod repetat mită - bani, ţigări sau băuturi alcoolice. La propunerea de arestare preventivă a lui Sorin Pantea a cântărit mult şi faptul că poliţistul a luat mită de mai multe ori chiar de la investigatorul sub acoperire, care fusese angajat special la PTF Naidăş.

Avere

Conform declaraţiei de avere din 2010, Pantea a avut un venit anual de 23.500 de lei. Iar soţia sa - 18.000 de lei. El mai deţine, din 2005, un apartament de 68 de metri pătraţi situat în Arad, fiind şi posesorul a douaă autoturisme de lux - BMW şi Audia A6 - ambele cumpărate în 2006. Poliţistul are contractate două credite la bănci în valoare de 40.000 de euro.

Moraviţa - scoasă de sub autoritatea statului

„Reţeaua" de la Moraviţa (Timiş) era formată din lucrători vamali, poliţişti de frontieră, agenţi de la Poliţia Rutieră şi şefi de post. Traficanţii beneficiau, în schimbul mitei, de protecţie completă asupra transportului de ţigări, din momentul în care intra în vamă şi până ajungea în locul de depozitare.

DNA arată că, „în momentul în care era accesat sistemul lor propriu de supraveghere a zonei, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracţional organizat, fiind scos, practic, pe durata în care traficanţii erau lăsaţi să introducă fraudulos ţigări în ţară, de sub autoritatea statului". Poliţiştii de frontieră le-am povestit agenţilor sub acoperire că până în iulie 2010, în zilele bune, doar partea lor era de 100.000 de euro.

Agenta Ivana Marian a fost acuzată de şase infracţini de luare de mită. Într-o înregistrare, poliţista nu găseşte un loc unde să împartă, tocmai cu agentul sub acoperire Mihai Vodă, banii primiţi de la traficanţi. „Aoeleu! Hai în WC, în p... mea", a venit propunerea agentului.

"N-am nevoie de banii de la traficanţi, dar nu mă mai pot abţine să nu iau."
Sorin Pantea
agent de poliţie Vama Naidăş