Dilema Justiţiei: Ei trebuie să-şi taie singuri pensiile nesimţite
0Soarta pensiilor de lux ajunge la mâna judecătorilor de la Curtea Constituţională, ei înşişi vizaţi de lege. În cazul în care legea referitoare la tăierea pensiilor nesimţite va fi declarată constituţională, acestea vor scădea spectaculos.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat că social-democraţii vor ataca mâine, la Curtea Constituţională, legea de recalculare a pensiilor speciale, pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea în Parlament.
Mai citeşte şi:
Şpăgara de la Pensii vrea pensie medicală
Ultimul tren pentru pensionarea anticipată
Planul care îţi salvează banii de pensie: cum să ai o bătrâneţe liniştită
Cei nouă magistraţi de la Curtea Constituţională a României (CCR) trebuie să decidă dacă eliminarea pensiilor speciale respectă sau nu legea fudamentală.
Este vorba de tăierea pensiilor speciale ale procurorilor, judecătorilor, diplomaţilor, parlamentarilor, piloţilor civili, ale personalului aeronautic nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, ale personalului de specialitate din instanţe şi ale consilierilor de conturi de la Curtea de Conturi.
Aceste pensii de serviciu se calculează în prezent ca procent din veniturile încasate în ultima lună de activitate a unui salariat. Procentele diferă de la o categorie profesională la alta, dar toate aceste persoane ajung să primească o pensie de câteva ori mai mare decât cea care li se cuvenea potrivit contribuţiilor lor la fondul de pensii.
Pensie record de 19.400 de lei pentru un fost procuror din Timișoara
Una dintre legile pentru care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului, în urmă cu o săptămână, propune ca aceste categorii să rămână doar cu partea de pensie corespunzătoare contribuţiilor virate la fondul de pensii în timpul activităţii lor.
Economii de 120 de milioane de euro
Prin soluţia care va fi pronunţată, magistraţii Curţii vor decide chiar valoarea pensiilor proprii. Aspazia Cojocaru, de exemplu, al cărei mandat expiră în 2013, este în situaţia de a hotărî dacă va lua o pensie de 11.800 de lei sau una de 2.300 de lei. Cojocaru are un venit lunar de 14.700 de lei, iar reglementările actuale prevăd că pensia magistraţilor se calculează ca fiind 80% din veniturile ultimei luni de activitate.
La fel, judecătorul Acsinte Gaspar (care are mandat până în 2013), care ar putea ajunge la o pensie de 11.440 de lei, pe actuala lege, dar ar putea coborî la numai 2.200 de lei, dacă declară constituţională legea lui Boc. Magistratul Valentin Zoltan Puşkas (mandatul de judecător CCR îi expiră în 2016) trebuie să aleagă între o pensie de 8.310 lei sau una care gravitează în jurul a 2.000 de lei.
Dacă aceşti judecători vor considera constituţională şi prima lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea (legea prin care se taie cu 25% salariile bugetarilor şi cu 15% pensiile), atunci pensia lor s-ar micşora şi mai mult: Aspazia Cojocaru ar lua numai 1.955 de lei, Acsinte Gaspar - 1.870 de lei, iar Valentin Puşkas - 1.700 de lei.
Prin recalculări, fondul de pensii ar economisi anual 120 de milioane de euro. Adică 6,7% din deficitul de 1,8 miliarde de euro estimat pentru 2009 la sistemul public.
Procedură complicată la militari
Dacă Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor trece de CCR, Guvernul va trebui să emită, în 15 zile de la intrarea în vigoare a legii, metodologia prin care se va face recalcularea.
Lucrurile se complică în privinţa pensiilor foştilor militari, poliţişti sau lucrători în serviciile secrete, care se vor recalcula şi ele. Reprezentanţii Executivului sunt convinşi că această acţiune nu va dura mai mult de cinci luni în cazul militarilor, acesta fiind şi termenul prevăzut în lege.
Colonelul în rezervă Constantin Monac susţinea recent că aceste recalculări, cu personalul de acum al Casei de pensii a Armatei, ar putea dura peste 10 ani. Aceasta pentru că angajaţii caselor de pensii ar trebui să scotocească prin arhive şi să recompună veniturile fiecărui militar pensionar, în condiţiile în care ei nu au lucrat cu carte de muncă. În multe locuri arhivele nu s-au păstrat.
Legea Executivului Boc prevede că acolo unde nu mai există arhivele, pentru perioada lipsă se va lua în calcul salariul mediu brut pe economie din perioada respectivă. După ce s-au stabilit veniturile lunare, se va considera că militarul respectiv a plătit contribuţiile la fondul de pensii ca orice alt angajat. În România sunt aproape 140.000 de pensionari proveniţi din Armată, Poliţie şi Serviciile secrete.
Dezbatere pe legea pensiilor
Camera Deputaţilor începe azi dezbaterea pe proiectul noii legi a pensiilor. Cele mai importante prevederi se referă la vârsta de pensionare a femeilor şi la penalizările în cazul pensionărilor anticipate (de 0,75% pentru fiecare lună de anticipare).
Favorizaţii au luat cu asalt Casele de pensii
Cele mai mari tăieri de pensie vor fi la magistraţi şi la piloţii civili, unde subvenţia acordată acum de stat depăşeşte 7.000 de lei, pentru un pensionar.
De aceea, nu este de mirare că membrii acestor categorii profesionale s-au grăbit în ultima vreme să se pensioneze, pentru a beneficia de legea încă în vigoare.
Statisticile Casei Naţionale de Pensii arată că numărul pensionarilor foşti magistraţi a crescut în ultimul an cu circa 25% - 550 de foşti judecători şi procurori s-au pensionat în ultimele 12 luni. La fel şi în cazul piloţilor civili, unde în ultimul an au ieşit din activitatea la stat (dar unii s-au angajat pe linii aeriene private), în jur de 130 de persoane.
Angajaţii de la Curtea de Conturi, pe locul trei în topul subvenţiei la pensie, se află şi ei în top la pensionările din ultimul an. Numărul pensionarilor proveniţi de la Curtea de Conturi a crescut cu 30% în ultimul an (acum 12 luni erau 195 de pensionari, acum sunt 311).
Aceşti noi pensionari s-au grăbit să se retragă din activitate înainte de apariţia Legii unice a pensiilor (care desfiinţează legile speciale), pentru a beneficia de reglementările actuale. Potrivit reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, recalcularea pensiilor speciale aflate în plată înseamnă încălcarea principiului neretroactivităţii legii.
Judecătorii timişoreni: „Tăierea pensiilor şi salariilor nu e legală şi încalcă legislaţia CEDO"
Se încarcă comentariile...
