Bugetarii cu salarii nesimţite au găsit trucuri pentru a combate tăierile lui Boc
0După tăierile aprobate ieri de Guvern, inspectorul unei primării de comună din Dolj va câştiga 430 de lei, în timp ce secretarul judeţului va avea un salariu de 3.000 de lei. Reducerile salariale îi vor lovi în special pe funcţionarii cu salarii mici. Cei cu lefuri mari încă mai încearcă să-şi salveze veniturile prin trucuri administrative.
Ca să suplimenteze tăierile salariale, consilierii judeţeni vor discuta vineri acordarea de suplimente. Unii angajaţi din administraţia locală au case de vacanţă, conturi grase şi salarii de sute de euro, în timp ce alţii abia dacă au cu ce să ajungă la serviciu sau aşteaptă salariile întârziate cu lunile. Toţi sunt funcţionari publici în cadrul aceluiaşi sistem de stat, care îi împarte în săraci şi bogaţi.
Mai citeşte:
EI
SFIDEAZĂ CRIZA: Senatorii risipitori ai Banatului toacă lunar peste
25.000 de euro
La Râşnov cresc salariile funcţionarilor din Primărie
11.483 de lei, venitul lunar al secretarului judeţului Braşov în 2008
Iată ce salarii ridică judecătorii gălăţeni. Cel mai bine plătit judecător ia 15.651 de lei pe lună
Diana Diaconu (27 de ani) a terminat Facultatea de Ştiinţe Economice în Craiova şi lucrează ca funcţionar public la Primăria din comuna Cioroiaşi, localitate aflată la 40 de kilometri de oraş. Pentru că nu şi-a găsit altceva de lucru, tânăra a debutat ca angajat în administraţia locală în 2008, ocupând postul de inspector debutant în cadrul Compartimentului Financiar-Contabil. Salariul net primit a fost de 540 de lei.
„Am fost avertizată că îmi va fi greu să fac naveta zilnic, dar am acceptat, că nu aveam încotro. Părinţii mei locuiesc în comuna Cioroiaşi şi mai stau la ei, deşi soţul meu lucrează în Craiova. Abia dacă ne mai vedem", a explicat Diana Diaconu.
Salariu de barosan din primărie care sfidează criza: 5.000 de lei pe lună
Salariu mai mic decât al paznicului
Salariul a crescut în lunile ce au urmat după angajare pentru că Primăria Cioroiaşi a câştigat în instanţă sporurile salariaţilor. „Cel mai mult am câştigat 870 de lei, cu tot cu sporuri, bani în mână. În plus, primeam şi bonuri de masă de două ori pe an. Sunt bani puţini, dar mă foloseam de ei", spune tânăra. Începând cu luna noiembrie 2009, salariul tinerei a scăzut considerabil, după ce Guvernul a tăiat toate sporurile funcţionarilor. Acum tânăra, care se ocupă de colectarea taxelor şi impozitelor din localitate, câştigă 573 de lei. Din aceştia, 200 de lei se duc lunar pe abonamentul de autobuz.
Aleşii locali sfidează criza: Au aprobat cumpărarea unui autocar de 120.000 de euro
„Femeia de serviciu de la noi, de la primărie, câştigă 560 de lei şi paznicul ia 640 de lei. Nu am nimic cu ei, şi ei muncesc, dar nu mi se pare corect să fac o facultate şi să câştig o brumă de bani", a precizat tânăra. Diferenţele între salarii vin din faptul că atât paznicul, cât şi femeia de serviciu sunt personal contractual, şi nu funcţionari publici, fiind plătiţi după grile diferite de salarizare.
Diana Diaconu este angajată a Primăriei Cioroiaşi din 2008
13.000 de lei lunar
La 40 de kilometri de Cioroiaşi, un funcţionar, tot în slujba statului, este aşteptat de şofer la poartă, respectând ritualul din fiecare dimineaţă. Are autoturism de serviciu, un Volkswagen Passat, un altul personal, trei case şi un salariu net de aproape 4.100 de lei. Gheorghe Barbărasă (56 de ani), secretarul judeţului Dolj, câştigă de aproape zece ori mai mult decât Diana Diaconu, funcţionara care se ocupă cu colectarea taxelor la Cioroiaşi. El se ocupă de peste 17 ani de legalitatea deciziilor Consiliului Judeţean.
Funcţionarul public a avut şi zile mai bune. De pildă, în 2008, venitul său lunar net era de peste 13.000 de lei, la care s-a adăugată şi o indemnizaţie aferentă funcţiei de preşedinte al Comisiei pentru Protecţia Copilului, de peste 10.000 de lei.
Întrebat cum se descurcă acum, după aplicarea noii grile de salarizare care i-a redus salariul de trei ori, Barbărasă a răspuns: „De data asta chiar că întreceţi măsura şi nu o să mai răspund la astfel de întrebări. Nu e treaba nimănui să ştie ce fac eu cu banii!".
Propunerile aleşilor judeţului
Ca să acopere găurile lăsate în conturi de noua lege a salarizării funcţionarilor publici, dar şi ca să se pregătească pentru anunţatele scăderi ale veniturilor din sectorul bugetar, atât funcţionarii din Consiliu, cât şi cei din Primăria Craiova s-au folosit de o chichiţă a Legii 330/2009.
Actul normativ prevede faptul că, la propunerea primarului sau a preşedintelui Consiliului Judeţean, funcţionarii pot primi suplimente salariale egale cu diferenţa dintre salariul de bază al unui angajat din primărie sau consiliul judeţean şi cel al unui angajat similar din structura teritorială, respectiv, centrală. Cei care vor avea mai mult de câştigat vor fi tot funcţionarii cu salarii mari. De pildă, un funcţionar cu 800-900 de lei lunar va primi o suplimentare de 40 de lei, iar un director din instituţie, care câştiga până acum aproape 3.000 de lei, va lua de acum peste 3.600 de lei. Ca să fie mai convingători, funcţionarii au ataşat hotărâri similare luate de consiliile judeţene din Timiş, Cluj, Prahova şi Constanţa.
870 de lei a fost cel mai mare salariu încasat de Diana Diaconu, înainte de tăierea sporurilor pentru funcţionarii publici.
13.000 de lei era indemnizaţia lunară ridicată de Gheorghe Barbărasă de la Consiliul Judeţean, în 2008.
Se încarcă comentariile...
