Adevarul.ro

Mai mulţi ziarişti cunoscuţi şi lideri de opinie se află, zilele acestea, într-o “excursie de documentare” în Noua Zeelandă. Deplasarea, care va dura zece zile, este plătită de către Roșia Montană Gold Corporation.

Oficial, cei de la Gold Corporation susţin că demersul lor, unul destul de costisitor, suma vehiculată pentru întreaga deplasare fiind de 200.000 de euro, este unul pur informal. Ziariştii aleşi pe sprânceană au mers în Noua Zeelandă pentru a se documenta în legătură cu activitatea minieră desfăşurată aici de Gold Corporation. Invitaţii au fost trimise pe adresele tuturor instituţiilor importante de media din România, dar şi pe numele unor lideri de opinie care au apariţii constante în emisiunile tv.

Excursia de zece zile este o campanie de PR menită să-i facă pe invitaţi cum arată o mină de aur. Compania a mai făcut asemenea vizite de informare în Roşia Montană cu jurnalişti şi bloggeri.

Proiectul minier de la Roşia Montană, despre care se vorbeşte încă din anii '90, a generat numeroase controverse în România, cele mai multe legate de impactul exploatării asupra mediului şi de conservarea siturilor arheologice din Munţii Apuseni.

VIDEO-Reportaj CNN despre Roşia Montană

Invitaţia celor de la Roşia Montană a fost refuzată de câţiva dintre ziariştii contactaţi, dar o altă parte au ales să accepte. Astfel, potrivit informaţiilor paginademedia.ro, în charterul pus la dispoziţie de Gold Corporation s-au aflat nume importante din media românească, precum Ioan T. Morar, Emil Hurezeanu (Realitatea Cațavencu), Floriana Jucan (Qmagazine) sau Vlad Macovei, redactor șef Evenimentul zilei.

Interzis de la Strasbourg

Demersul celor de la Gold Corporation vine la puţin timp după ce, în luna mai a acestuia an, Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, rezoluţia privind interzicerea utilizării cianurii în procesul tehnologic al exploatărilor miniere din Uniunea Europeană. Proiectul minier privat de la Roşia Montană ar urma să utilizeze această tehnologie.

Ape poluate la Roşia Montană

Această decizie adoptată la Strasbourg a stârnit imediat o reacţie de nemulţumire din partea Gold Corporation, firmă care se consideră direct vizată de această măsură. „Votul de astăzi din Parlamentul European demonstrează doar un atac orchestrat şi fără scrupule împotriva României şi dezvoltării sale viitoare. România respectă în totalitate legislaţia europeană cu privire la minerit”, a declarat la aceea dată Cătălin Hosu, purtătorul de cuvânt al RMGC, într-un comunicat de presă.

Excursia de documentare oferită de cei de la Gold Corporation poate fi considerată o încercare de a convinge cât mai mulţi lideri de opinie din România să susţină proiectul de la Roşia Montană, în condiţiile în care decizia luată la Strasbourg reprezintă şi o lovitură de imagine pentru cei de la GCRM.

Care este miza acestui proiect

Studiile geologice şi de explorare efectuate în zona Roşia Montană- Bucium, în Munţii Apuseni, evidenţiau existenţa unor resurse de 250 tone de aur în steril şi de aproape 1.400 tone de argint, motiv pentru care s-a afirmat că aici se află cel mai mare zăcământ auroargintifer descoperit în Europa.

Citeşte aici cine sunt acţionarii Roşia Montana Gold Corporation

Adevărul Holding a decis să refuze publicitatea pentru Roşia Montană

Printr-o decizie luată recent în boardul grupului de presă Adevărul Holding, publicaţiile acestuia vor renunţa la orice reclamă sau altă formă de promovare plătită pentru proiectul de la Roşia Montană.

Proteste şi în Ungaria la adresa proiectului

Ungaria ar dori să nu se facă proiectul minier de la Roşia Montană pe motiv că "nu există garanţie în privinţa protejării mediului, a declarat recent, la Alba Iulia, vicepremierul ungar Semjén Zsolt.

"Fără să fiu specialist în mediu sau inginer în mediu ştiu că este o tehnologie deja foarte veche care nu prea se practică mai nou. Noi spunem «Nu» pentru acest program şi spunem că trebuie purtate în continuare discuţii în această privinţă pentru că nu doar România este afectată, ci şi Ungaria", a afirmat Semjen Zsolt. Citeşte aici întreaga declaraţie.

Citeşte şi:

Sentinţă la Înalta Curte de Casaţie pentru barajele proiectului minier Roşia Montană

Ministerul Mediului reia procedura de autorizare pentru investiţia de la Roşia Montană

Alba Iulia: Interzis pentru „FânFest“ în centrul istoric din Roşia Montană

Compania în presă     

Potrivit monitorizărilor AlfaCont, Roşia Montană Gold Corporation a cumpărat în presa centrală peste 20 de pagini de publicitate perioda ianuarie-iulie. Cele mai multe pagini au fost în „România liberă“ care pe lângă trei inserţii de câte jumătate de pagină, a mai avut şi un insert de opt pagini. Şi „Jurnalul Naţional“ a avut trei pagini şi jumătate de spaţiu publicitar alocat Roşia Montană Gold Corporation. Şi alte publicaţii precum „Ziarul Financiar“, „Naţional“, „Evenimentul zilei“, „Financiarul“, „Curentul“, „Bursa“ şi „Adevărul“ au mai avut inserţii. Recent însă conducerea Adevărul Holding a anunţat că nu va mai accepta publicitate de la Roşia Montana Gold Corporation în paginile produselor sale.

În perioada februarie-august, cazul Roşia Montană a avut o acoperire media destul de puternică. Astfel, potrivit datelor furnizate de firma MediaIQ pentru „Adevărul“, au fost scrie peste 600 de articole pe această temă. Cele mai multe au apărut pe platforma Voxpublica (57 de articole). Pe acelaşi subiect au mai scris şi portalul de ştiri citynews.ro (49 de articole), evz.ro (25), realitatea.net (25), cotidianul.ro (21).   

Raport prezidenţial 2008: "Atingere a securităţii naţionale prin distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran"

„Roşia Montană este supusă astăzi unei ameninţări grave: reluarea la o scară mult mai mare a exploatării miniere de suprafaţă, prin cianure. Situaţia Roşiei Montane exemplifică în cel mai înalt grad posibilitatea de atingere a securităţii naţionale prin distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran (istoric şi natural), în numele unei investiţii economice prezentate ca unica variantă pentru o dezvoltare durabilă", se notează în Raportul Comisiei prezidenţiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice şi natural realizat în 2008. Citeşte aici întregul raport.

Citeşte şi Raportul Comisiei prezidenţiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice şi natural din 2009