Ultimele știri ⏱️România alege România la EURO 2024 Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Cum, cu cine şi pentru ce sume lucrează mafia din Justiţie

0

Publicat: 15.03.2012 12:51

Ultima actualizare: 10.08.2022 11:53

Cât timp trebuie să munceşti tu pentru a aduna 50.000 de euro? Aceasta este ultima şpagă descoperită de procurorii DNA Bucureşti, într-un flagrant organizat la Timişoara. Judecătorul devenit suspect în acest dosar este chiar vicepreşedintele Curţii de Apel, numărul doi în sistemul judiciar din zona Banat-Crişana.

Dosarul conţine două elemente foarte importante. Primul este simplu, la vedere şi uşor de înţeles după aflarea sumei din flagrant: 50.000 de euro. Bani pe care un judecător îi face, în trei minute, cu o singură sentinţă strâmbă.

La un asemenea tarif, vă daţi seama cât adună un judecător corupt? Este greu de apreciat exact, dar putem să ne facem o idee, dacă stăm să cotrobăim prin declaraţiile de avere ale judecătorilor. Toţi au vile, terenuri, maşini de lux, conturi babane în bănci. Averi uriaşe justificate prin donaţii, vânzări anterioare sau moşteniri, pe care nu poate să le facă un magistrat cinstit în trei vieţi, cu tot cu salariile babane din magistratură.

Grav este că astfel de cazuri nu sunt izolate. Corupţia este un cancer care aproape a ucis sistemul judiciar şi ideea de dreptate.

S-a ajuns aici în primul rând dintr-o problemă de mentalitate. Pur şi simplu mulţi judecători au intrat în magistratură numai şi numai pentru a face avere. Învaţă că şpaga este ceva firesc încă de la primul contact cu sistemul, în facultăţile de Drept. Gradul de degradare morală din facultăţi este redat emblematic de declaraţia făcută acum câţiva ani de un decan din Timişoara, acuzat că face avansuri sexuale studentelor: Da, este adevărat, care e problema?

Bani, sex, maşini, avere, cam acestea sunt valorile la care se raportează şi pe care le transmit mai departe mulţi dintre cei care joacă un rol important în sistemul nostru judiciar.

Mergem mai sus, la Consiliul Superior al Magistraturii. Rolul principal al acestei instituţii, plătită cu bani grei din bugetul public, este să vegheze la sănătatea sistemului. Aici sunt, teoretic, „câinii de pază ai justiţiei". Practic, în CSM zac niste personaje care nu au nicio intenţie să facă ceva, orice, pentru a asana sistemul. La nivel instituţional, politica oficială a CSM este să ignore pur şi simplu sesizările venite de la cetăţeni. Dacă s-ar aduna la un loc toţi cei care au trimis reclamaţii către CSM şi au primit răspunsuri, ar constata toţi că răspunsurile sunt trase la indigo, doar numele lor sunt schimbate între ele.

Pur şi simplu nu le pasă de faptul că Justiţia a fost transformată într-un bazar în care se vând la tarabă sentinţe judecătoreşti. Sistemul ar funcţiona la fel de bine, sau de rău, dacă nu ar exist, pur şi simplu această instituţie. Societatea consumă sume importante cu o instituţie care nu doreşte să-şi îndeplinească funcţia de bază şi chiar face o politică din a ignora nevoia soeietăţii de a avea un sistem judiciar curat.

Revenind la situaţia din Timişoara, unde a fost prins în flagrant chiar un vicepreşedinte al Curţii de Apel, este un alt fenomen de analizat.

Ancheta e derulată de procurorii DNA din Bucureşti, deşi la Timişoara există strucrură locală anticorupţie. Nu este primul caz de corupţie în care vin din Bucureşti procurori ca să facă anchete. Toate cazurile importante sunt "ratate" de procurorii locali. Cum ar putea să fie altfel când pe plan local lucrurile sunt foarte bine amestecate? Judecătorii primesc catedre la Facultatea de Drept, unde împart birourile cu procurori şi sunt subalternii avocaţilor care apără întotdeauna indivizi care au construit adevărate mafii. Indivizi cu succes nebun în faţa judecătorilor. Închidem astfel cercul deschis în prima zi în care un student la Drept a dat mită profesorilor-avocaţi.

Pur şi simplu s-a consolidat un sistem imbatabil care asigură imunitate, pe plan local, magistraţilor corupţi.

Sistemul produce efecte şi conexiuni care pot oricând să fie scenariu pentru un serial de talia filmului „Caracatiţa", despre mafia Italiană. Tot în Timişoara, de exemplu, au ajuns milionari în euro nişte tigani analfabeţi care au inventat moştenitori şi au preluat aproape toate vilele construite în centrul oraşului de industriaşii perioadei interbelice. Clanurile ţigăneşti nu aveau cum să altereze într-un asemenea hal procedurile de retrocedare fără sprijin din partea unor funcţionari ai primăriei, notari sau judecători.

Atunci când doresc să intimideze, ţiganii se laudă în gura mare, fără nicio jenă, cu relaţiile pe care le au „la tribunal" şi la primărie. S-au făcut sesizări peste sesizări la DNA Timişoara şi CSM în legătură cu mafia imobiliară ţigănească şi toate au primit acelaşi răspuns în doi peri. Un singur procuror a luat taurul de coarne şi a reuşit să instrumenteze un dosar în care a fost arestat şi trimis în judecată capul mafiei, Ionelaş Cârpaci.

Ştiţi ce s-a aflat? Actele notariale se făceau în biroul notaruluI Safta Criste, soţia fostului procuror general al României, Mircea Criste, acum un profesor universitar cu foarte multă influenţă în mediul academic. Domnul Criste nu s-a sfiit, la declanşarea anchetei, să trântească uşile în Parchetul Curţii de Apel Timişoara, după o discuţie cu procurorul-şef de la vremea respectivă, un coleg-profesor de la Drept.
Evident, incidentul nu a interesat Consiliul Superior al Magistraturii.

Ştiţi ce a păţit doamna Criste? A primit doar o amendă penală, a contestat frumos această amendă în Justiţie şi a obţinut anularea ei. Asta după ce domnul Criste a încercat pe toate căile să închidă inclusiv gura jurnaliştilor care au scris despre nevasta lui. Şi nu aveţi idee ce demersuri a făcut!

Evident, nimeni din CSM nu s-a arătat curios să citească dosarul prin care a fost scoasă nevinovată soţia fostului procuror general.

Ştiţi ce a păţit naşul mafiei, Cârpaci? A stat la arest până când s-a pensionat procurorul de caz. Apoi a obţinut eliberarea şi procesul este tergiversat constant. Ştiţi unde este judecat acest caz? La Curtea de Apel Timişoara, unde vicepreşedintele instiuţiei e prins în flagrant cu 50.000 de euro şpagă?

Credeţi că interesează pe cineva din CSM de ce este tergiversat acest proces. Evident, nu!

Nu există absolut nicio probă care să facă legătura între cazul mafiei locale ţigăneşti din Timişoara şi catul de corupţie descoperit astăzi, dar ambele sunt produsul unei stări de fapt din sistem. Este starea de fapt care a permis apariţia mafiilor locale în toate oraşele mari şi care produce cele mai mari nedreptăţi sau crime din societate, de la cazul criminalului din coafor până la spălarea de păcate a notăriţei nevastă de fost procuror general şi profesor universitar. Este o stare de fapt pentru care principalul vinovat moral este Consiliul Superior al Magistraturii.

Dincolo de această realitate dură mai este o alta, care trebuie prezentată pentru a nu cădea în păcatul generalizării. Există mulţi procurori şi judecători cinstiţi care reuşesc, cu tot cancerul care-i sufocă, să rămână fideli sentimentului pentru care au decis, la 18 ani, să urmeze o facultate de Drept. Oameni care cred în lege şi justiţie. Sunt însă muţi şi prea puţini pentru a produce acum o schimbare radicală în sistem.

Privind cancerul din jurul lor şi analizînd cazurile concrete care descriu proporţiile corupţiei, putem înţelege cum trebuie să se simtă un magistrat onest în marea de şpăgari din palatele de justiţie. Întregul sistem îi spune că nu are ce căuta acolo.

Din fericire pentru noi mai sunt în sistem oameni oneşti şi mulţi dintre ei nu cedează. Pe măsură ce numărul loc creşte, putem spera într-un viitor diferit. Acum, tot ce putem face, dacă avem ghinionul să fim citaţi într-o sală de judecată, este să ne rugăm la Dumnezeu să avem norocul să nimerim la un astfel de judecător.