Telenovela privatizărilor, un serial fără happy-end

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Autorităţile Republicii Moldova au scos în ultimii trei ani la mezat proprietăţi de peste 1,5 miliarde de lei, dar au comercializat active în valoare de câteva ori mai mică. Experţii cred că deetatizarea e necesară pentru că multe întreprinderi degradează şi degrabă nu vom avea ce vinde. De exemplu valoarea Moldelecom şi a Băncii de Economii s-a redus de câteva ori

Acum trei ani, guvernarea s-a angajat faţă de organismele internaţionale să continue deetatizarea marilor întreprinderi. Parţial, îşi respectă angajamente, dar procesul bate pasul pe loc, la vânzare fiind scoase doar companii mici şi neatractive. Între timp, multe întreprinderi cu capital de stat degradează şi există riscul ca valoarea acestora să scadă de câteva ori.

„NU E MOMENTUL POTRIVIT"

Vicepremierul Valeriu Lazăr se arată optimist şi spune că în următoarele zile Parlamentul ar trebui să pună la vot modificarea Legii cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Din lista întreprinderilor nepasibile privatizării ar urma să fie excluse circa 60, printre care cele trei CET-uri, două reţele de distribuţie a energiei electrice, Termocom, Apă-Canal Chişinău, Air Moldova etc.
Proiectul nu figurează însă printre priorităţile Parlamentului şi nu se regăseşte în agenda următoarelor trei şedinţe. Unii deputaţi din cadrul AIE spun chiar că nu trebuie să ne grăbim cu privatizarea, căci nu ar fi momentul potrivit.

Profit de două ori mai mic pentru una dintre cele mai mari companii ale statului

Avem avere, căutăm administrator

Conform memorandumului semnat cu FMI, în acest an urma să fie decisă şi soarta Moldtelecom. Ministerul Economiei chiar trebuia să propună până la finele lunii septembrie o foaie de parcurs pentru introducerea „participării private în companie şi implementarea reformelor în sectorul de telecomunicaţii". Vicepremierul Valeriu Lazăr susţine că foaia de parcurs există, dar mai sunt necesare unele precizări. „Cel puţin eu ştiu când şi cum va fi privatizat Moldtelecom", a declarat ministrul Economiei, fără a da detalii.

Moldtelecom-ul ar putea fi vândut pe bucăţi

Tokhir Mirzoev, şeful reprezentanţei FMI de la Chişinău, ne-a explicat că întârzierea se datorează companiei de consultanţă. „Aceasta trebuia să vină cu o analiză a situaţiei de la Moldtelecom şi a sectorului în general. Totodată, compania urma să facă şi recomandările de rigoare: dacă Moldtelecom trebuie privatizat integral sau trebuie să se renunţe doar la anumite segmente de activitate. Or, întreprinderea este mare şi se ocupă de prestarea serviciilor de telefonie fixă, mobilă, internet, televiziune", a precizat Tokhir Mirzoev.

PRIVATIZAREA BĂNCII DE ECONOMII AR PUTEA FI ACCELERATĂ

Deputatul democrat Adrian Candu consideră că în cazul privatizării marilor întreprinderi de stat, inclusiv a Moldtelecom, nu ar trebui să ne grăbim, căci nu este momentul potrivit. „Dacă acum câţiva ani compania avea o valoare de peste 450 de milioane de dolari, acum costă de două ori mai puţin", susţine parlamentarul.

Şi Banca de Economii figura printre obiectivele prioritare la privatizare. Însă nici până acum nu e clar ce soluţie au autorităţile. „Iniţial am avut un scenariu, dar situaţia băncii se schimbă rapid şi FMI ne impune o agendă ceva mai ambiţioasă. Or, dacă Moldtelecom generează profit şi nu pierde din capitalizare, la Banca de Economii situaţia cere măsuri operative. FMI ne sugerează chiar că privatizarea trebuie să decurgă mai rapid", afirmă vicepremierul Valeriu Lazăr.

Decizia de privatizare a Băncii de Economii ar putea fi adoptată la toamnă

De ce nu poate fi privatizată Banca de Economii

Valeriu Prohniţchi, director executiv la centrul Expert-Grup, apreciază drept neîntemeiate temerile privind momentul neoportun pentru privatizare. „E o abordare populistă. Privatizarea poate fi făcută şi pe vreme de criză, şi atunci când ai creştere economică. Dacă preţul oferit de investitor este bun şi duce la dezvoltarea întreprinderii, de ce ar trebui să refuzăm? Totodată, dacă preţul nu e bun, nimeni nu ne poate obliga să vindem", a declarat Valeriu Prohniţchi.

O nouă rundă în noiembrie

Următoarea rundă de privatizări, care va începe în noiembrie, ar putea aduce surprize. Ministerul Economiei ţine lista în secret, dar se ştie că până la finele acestui an şi în 2013 vor fi scoase la vânzare pachetele de acţiuni deţinute de stat la întreprinderi mari precum Tutun-CTC, Barza Albă, Fabrica de Sticlă, Floare-Carpet şi magazinul Unic. Totodată, Executivul vrea să atragă investitori străini prin intermediul unor parteneriate publice-private. În acest mod ar urma să fie concesionat Aeroportul Internaţional Chișinău şi Aeroportul Internaţional Bălţi.

450 de milioane de lei

Aceasta este valoarea veniturilor planificate de la privatizare pentru anul 2012. În 9 luni s-a acumulat doar jumătate din sumă. Datele arată că grosul banilor a venit de la vânzarea terenurilor proprietate publică de către autorităţile publice locale şi de la vânzarea pachete de acţiuni deţinute de stat la diferite întreprinderi.

Privatizăm puţin şi pe bani de nimic

Guvernul Republicii Moldova intenţionează să privatizeze cea mai mare companie aeriană

ANALIZĂ Companiile de stat din Republica Moldova produc mult și vând puțin

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite