Autorităţile au scos anul trecut la mezat proprietăţi de peste un miliard de lei, dar au vândut active în valoare de zece ori mai mică. Experţii consideră că deetatitzarea s-a transformat într-o formalitate, spre vânzare fiind propus doar „mărunţişul", nu şi întreprinderile atractive.

În cadrul celor cinci runde de privatizare a proprietăţii de stat de anul trecut, la buget au fost acumulate venituri de 118,7 milioane de lei, arată un raport al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP). Aceasta în timp ce a fost planificată încasarea a 280 de milioane de lei, iar valoarea activelor scoase la mezat era estimată la circa un miliard de lei.

„Nu pot spune că sunt mulţumit de rezultatele obţinute. În acelaşi timp, trebuie să precizez că, după rectificarea bugetară, planul de venituri a fost stabilit la 110 milioane de lei, aşa că sarcina pusă a fost îndeplinită", a declarat Tudor Copaci, directorul APP.

Guvernul Republicii Moldova intenţionează să privatizeze cea mai mare companie aeriană

Cea mai semnificativă tranzacţie de cumpărare a unor active ale statului din 2011 a fost vânzarea la bursă a pachetului de 100% de acţiuni ale întreprinderii Electrocon din Chişinău contra sumei de 30,2 milioane de lei. Cumpărătorul este întreprinderea cu capital străin Vinamex SRL, unde acţionar majoritar (cu 93,2%) este omul de afaceri vietnamez Nguen Si Trung Ky.

ANALIZĂ Companiile de stat din Republica Moldova produc mult și vând puțin

Vinamex este unul dintre cei trei mai mari jucători de pe piaţa medicamentelor din Moldova şi deţine reţeaua de farmacii Orient. Tranzacţia stârneşte o anumită nedumerire. Or, întreprinderea Electrocon este specializată în lucrări de construcţie şi reparaţie a reţelelor electrice. Nu este clar ce planuri are noul proprietar. Deocamdată, întreprinderea îşi menţine profilul, dar unele spaţii din blocurile administrative au fost scoase la închiriere.

TELENOVELA PRIVATIZĂRILOR SINDICALE Cum a ajuns hotelul "Cosmos" la Ilan Shor

A doua tranzacţie ca mărime a fost privatizarea contra sumei de 20,1 milioane de lei a întreprinderii Moldagroteh, specializată în comercializarea tehnicii agricole. Noul proprietar este chiar principalul concurent de pe piaţă, compania Agropiese-TGR.

Tudor Copaci nu vede însă nicio problemă în faptul că Moldagroteh a ajuns pe mâinile unei companii concurente. În acelaşi timp, Petru Poian, director al Moldagroteh în anii 2003-2010, regretă decizia autorităţilor. Mai mult, el susţine că privatizarea acestui obiectiv s-ar fi făcut în grabă şi cu încălcări, iar statul a fost păgubit.

PRIVATIZARE DE FORMĂ

Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă, susţine că procesul de deetatizare, aşa cum decurge în prezent, este mai degrabă o formalitate pentru autorităţi, la mezat fiind scos doar „mărunţişul", pe când companii atractive precum Moldtelecom, Tutun-CTC şi altele stau şi îşi aşteaptă rândul.

AFACERE SUPERPROFITABILĂ O întreprindere de stat cumpără energia electrică cu 0,7 lei pentru un kilowatt, dar o vinde la un preţ de 2,2 ori mai mare

„Majoritatea întreprinderilor de stat sunt ineficiente. Mai mult, ele sunt o sursă sigură de corupţie. Rapoartele Curţii de Conturi sunt elocvente în acest sens", afirmă economistul. În opinia lui Chircă, scopul de privatizare nu trebuie să fie acumularea de bani, ci atragerea unor investitori strategici, care să aducă tehnologie performantă şi management eficient.

Schimbări cu efecte minime

Înlocuirea unor manageri la întreprinderile statului (Franzeluţa, Barza Albă, Tutun-CTC etc.) şi încercarea de a-i schimba pe alţii (de la Metalferos, Banca de Economii, Moldtelecom sau Moldovagaz) a provocat mare zarvă. Schimbările n-au dat însă deocamdată rezultate notabile. Experţii califică aceste mutări ca pe o etapă de pregătire pentru obţinerea controlului direct asupra întreprinderilor de stat de către diverse grupuri de interese. Or, doar astfel poţi fi la curent cu tot ce se întâmplă, plus că obţii contracte favorabile pentru cei apropiaţi.

PERLELE COROANEI RĂMÂN ÎNCĂ LA STAT

Statul are în prezent o avere estimată la circa 67 de miliarde de lei. Suma nu include şi valoarea terenurilor pe care sunt amplasate instituţiile şi întreprinderile şi nici cea a terenurilor agricole, a pădurilor şi a resurselor naturale. Potrivit vicepremierului Valeriu Lazăr, statul rămâne extrem de prezent în economia naţională şi controlează la ora actuală 23-24% din valoarea tuturor activelor. „O mare parte din această avere este însă administrată prost. Numeroase întreprinderi sunt insolvabile, altele activează în pierdere", susţine oficialul.

Guvernul Republicii Moldova pregăteşte privatizarea companiei Moldtelecom

Printre activele statului ce ar urma să fie scoase la privatizare se numără întreprinderi-cheie pentru anumite sectoare ale economiei, precum Moldtelecom, Calea Ferată a Moldovei, Banca de Economii, Tutun-CTC, AIR Moldova, Franzeluţa, Metalferos, RED Nord şi RED Nord-Vest, CET-Nord, CET-1 şi CET-2.

Aceste companii n-au fost scoase până acum la mezat pentru că nu a fost adoptată o decizie politică în acest sens, a explicat Tudor Copaci, directorul APP.
Economistul Roman Chircă consideră că privatizarea acestor active este necesară şi iminentă. În acelaşi timp, el susţine că autorităţile trebuie să impună nişte condiţii speciale pentru ca aceste întreprinderi importante să nu ajungă pe mâinile unor offshore-uri cu proprietari necunoscuţi.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md