Federația Română de Karate Kyokushin a aniversat 25 de ani de practică în România

Kyokushinul românesc a aniversat un sfert de secol de practică. Oradea a jucat un rol important în extinderea mişcării kyokushin în România. Federaţia Română de Karate Kyokushin a luat fiinţă la Oradea şi a avut ca preşedinţi doi orădeni, pe Alexandru Chirilă şi pe fiica acestuia, Anca Wallmen. Oradea a dat sportivii români cu cele mai bune performanțe în kyokushin, la nivel mondial.

În kyokushin cel mai important este spiritul, adică colțișorul acela din minte care nu te lasă să renunți atunci când fiecare celulă din corpul tău vrea să se dea bătută din cauza unei false senzații de epuizare. Sub această deviză s-a derulat și Stagiul Național de Vară de la Băile Felix, din acest weekend. Stagiul aniversar a adunat sute de practicanți de la toate cluburile din țară și a fost condus de Shihan Satoshi Yui, 5 dan, fost instructor la Honbu Dojo, în perioada în care fondatorul Kyokushinului trăia. "Și pentru o persoană este dificil să practice karate timp de 25 de ani, pentru o organizație e și mai dificil să existe timp de un sfert de secol. Dacă nu crezi în cauza ta nu poți să exiști atâta timp", a spus instructorul japonez despre FRKK. "Vreau ca pe viitor organizația să rămână la fel de flexibilă și umilă, ca să poată învăța de la altele și să poată crește, iar persoanele care fac parte din organizație să devină oameni care pot să-și ajute semenii", a mai spus Satoshi Yui.

"Această aniversare nu este o etapă finală ci una de mijloc. Mai avem multe de învățat"

Ioan Pop (foto stânga), pionier kyokushin

Dă CLICK pe poză pentru fotogalerie

Unul dintre pionierii kyokushinului românesc este băimăreanul Ioan Pop. În 1972, acesta i-a trimis fondatorului Kyokushin, sosai Masutatsu Oyama, o scrisoare prin care îşi manifestă dorinţa de a practica acest stil. Câteva săptămâni mai târziu, băimăreanul primeşte cartea de căpătâi a fondatorului Kyokushin, „What is Karate“. Este primul ghid după care s-a început practica Kyokushinului în România.

VIDEO Marius Ilaş este pe locul 1 în topul luptătorilor kyokushin din Europa



Primele dojo-uri

Prima participare la un concurs internaţional are loc în 1978. Cinci karateka, în frunte cu Pavel Florescu, participă la Cupa internaţională Ibusz Oyama din Ungaria. Anul 1984 este un an de răscruce pentru kyokushinul românesc. Orădeanul Alexandru Chirilă îl cunoaşte pe maestrul maghiar Furko Kalman, pe atunci centură neagră 4 dan, cel care a contribuit într-o foarte mare măsură la dezvoltarea stilului în România, impunând un standard tehnic extrem de ridicat practicanţilor români. La scurt timp, aproape în toate oraşele ţării au început să se deschidă dojo-uri de Kyokushin, printre cele mai importante centre fiind Bucureşti, Oradea, Sibiu, Baia Mare, Târgu Mures şi Galaţi.

Viviana Chirilă și Marius Ilaș, vicecampioni mondiali la kyokushin (GALERIE FOTO + VIDEO)

Capitala Kyokushin

Organizaţia Română de Karate Kyokushin se înfiinţează la Oradea în 1990. Preşedinte al organizaţiei este ales Alexandru Chirilă. În acelaşi an, tot aici, în cadrul stagiului de iarnă, are loc primul examen de centură neagră conform regulamentului Kyokushin. Ioan Pop (Baia Mare), Dorel Bulearcă (Bucureşti), Marius Gliga (Oradea), Dumitru Ceară(Braşov) şi Ioan Rosu (Bucureşti) devin, cu adevărat, primele centuri negre din România.



Dă CLICK pe poză pentru fotogalerie

Primele rezultate

În 1996 vin şi primele rezultate importante. Mariana Grama obţine locul 3 la Campionatul European, iar Anca Chirilă, în prezent preşedintele Federaţiei Române de Karate Kyokushin, ocupă locul 4. Tot în 1996, Anca Chirilă se clasează pe locul 5 la Campionatul Mondial de la Yokohama. Un an mai târziu, orădeanca se clasează pe locul 3, la kata, la Campionatul European de la Berlin. În 1998, Oradea găzduieşte CE, iar Anca Wallmen (fostă Chirilă) devine vicecampioană la luptă.

Cea mai bună performanță a FRKK la un campionat european

De altfel, Anca Wallmen este primul sportiv din Europa care reuşeşte să se claseze pe locul 1 atât la kumite, cât şi la kata, la un campionat european, în 2004, dar şi prima femeie din România cu centură neagră 3 dan. Centura a obţinut-o după ce a rezistat full-contact-ului cu 50 de persoane, atât femei, cât şi bărbaţi, timp de 90 de secunde cu fiecare. România începe, încet, dar sigur, să se impună la concursurile internaţionale de Kyokushin. Cel mai bun rezultat îl înregistrează însă în 2009, când orădenii Marius Ilaş şi Viviana Chirilă devin vicecampioni mondiali la Cupa Mondială din Rusia. În 2010 delegaţia României se întoarce de la CE cu cele mai multe medalii.



Dă CLICK pe poză pentru fotogalerie

Cluburi şi centuri negre în Kyokushin

În 1996, odată cu moartea lui Masutatsu Oyama, Organizaţia Internaţională de Kyokushin s-a despărţit în două fracţiuni, una condusă de Akyoshi Matsui, iar cealaltă de un grup de maeştri japonezi între care se numărau Sampei, Akira Masuda, Midori Kenji şi Sichinoe. Începând din acest an, Organizaţia Române de Karate Kyokushin se desparte în două fracţiuni. La Oradea rămâne Federaţia Română de Karate Kyokushin, condusă în prezent de Anca Wallmen (3 dan). Organizaţia are în jur de 30 de cluburi membre, în principal din oraşele mari din Ardeal şi peste 50 de centuri negre.