Nenorocită de tramvai, datoare vândută la prieteni FOTOGALERIE

Mirela Drăguşanu, asistenta rănită în accidentul de tramvai din Fundaţie

Mirela Drăguşanu, asistenta rănită în accidentul de tramvai de pe 21 martie din Fundaţie, are de înapoiat unei prietene 10.000 de euro.

Ultimele opt luni au însemnat pentru Mirela Drăguşanu intervenţii chirurgicale, plimbări între spitale, zeci de analize şi un program riguros de recuperare. În urma accidentului de tramvai, asistenta de la Penitenciar s-a ales cu fractură de bazin, umărul drept dislocat şi mai multe răni la nivelul mâinii stângi.

Pentru a putea să se deplaseze din nou pe propriile picioare, femeia a avut nevoie de operaţii extrem de costisitoare la o clinică din Germania. Deşi i s-au decontat o mare parte din cheltuieli, o factură neprimită de la clinica nemţească i-a lăsat o gaură în buget de 10.000 de euro, bani pe care i-a împrumutat de la o prietenă şi căreia trebuie să-i returneze în aprilie.

Daţi click pe imaginile de mai sus pentru a vedea unde are cicatrici asistenta

„Cei de la Regia de Transport Public mi-au decontat o treime din cheltuieli. Cei de la spitalul din Germania au omis să-mi dea o factură de la o intervenţie pe care mi-au realizat-o şi eu nu pot deconta acei bani. La acestea se adaugă banii pentru bilete de avion, cazarea la hotel a însoţitorului meu. Am fost nevoită să mă împrumut de la o prietenă, la ea am găsit înţelegere, dar trebuie să-i dau banii până în aprilie. Nu ştiu ce voi face. Este o sumă imensă, ar trebui să-mi vând casa ca să am de unde să-i returnez", spune disperată Mirela Drăguşanu.

Asistenta zdrobită de tramvai la Iaşi: „Noi nu eram pe şine”

Iaşi: Fiul asistentei rănite de tramvaiul groazei: „Dăm în judecată Regia de Transport Public pentru despăgubiri. Mi-au nenorocit mama!“ (AUDIO)

Călător în tramvaiul groazei din Iaşi: „Am văzut moartea cu ochii“ (UPDATE VIDEO)

VIDEO Iaşi: Un tramvai fără frâne a spulberat şase maşini. O persoană a murit (UPDATE FOTO)

„Nu pot desface un borcan!"

Chiar şi în urma tratamentelor costisitoare pe care le-a urmat, femeia tot nu este recuperată în totalitate. Lucruri aparent banale s-au transformat pentru ea în provocări chinuitoare. „Am stat o lună şi m-am uitat la un borcan cu dulceaţă pentru că nu am putut să-l deschid. Mă doare umărul şi mâna stângă dacă depun efort, nu pot ridica mai mult de trei kilograme. Totul la mine se dublează ca timp: urcatul şi coborâtul scărilor, legatul şireturilor. Nu mă mai pot cocoţa să pun o perdea. Totul trebuie să-mi fie la îndemână", mărturiseşte femeia.

Specialiştii din Germania i-au recomandat să facă zilnic gimnastică şi kinetoterapie, însă lipsa banilor au determinat-o să se rezume doar la plimbări pe jos. „Am avut parte de nişte colegi care au dat dovadă de multă sensibilitate şi camaraderie. Au pus bani mână de la mână şi mi i-au dat ca să mai urmez câte o terapie. Sunt extrem de scumpe tratamentele, iar eu prefer să merg pe jos câte 2-3 kilometri pe zi pe jos", spune femeia. Singura sa mulţumire este că a găsit înţelegere la serviciu, unde se va întoarce din ianuarie.