Iaşi: Centrale termice de bloc în loc de CET

La Piatra Neamţ funcţionează de trei ani centrale termice pe gaz metan care deservesc până la două blocuri. Spre comparaţie, CET Iaşi continuă investiţiile în modernizarea infrastructurii învechite şi depăşite tehnologic.

Aproape 55.000 de familii din Iaşi, racordate la CET, au emoţii în ceea ce priveşte căldura pentru la iarnă. Asta din cauza datoriilor de 100 de milioane de euro pe care societatea de termoficare ieşeană le are de la an la an.

Lipsa fondurilor a dus până acum la achiziţionarea unei cantităţi de huilă energetică care va fi suficientă doar până la finele anului în curs. Situaţia nu se prezintă mai bine nici în alte oraşe mari ale ţării unde furnizarea căldurii revine unei centrale electotermice de proporţii. Din acest motiv, la Piatra Neamţ funcţionează de trei ani un sistem care este axat pe mai multe centrale faţă de doar una singură.

Aflaţi mai multe despre păcatele Iaşiului:

Cele şapte păcate ale Iaşiului

Păcatul 1: Transportul în comun, în urma Vestului (VIDEO)

Păcatul 2: Parcările supraterane, amânate de trei ani (VIDEO)

Păcatul 3: Gropi peticite în loc de străzi reabilitate (VIDEO)

Păcatul 4: Maidanezii ieşeni visează să emigreze (VIDEO)

Păcatul 6: Groapa de gunoi, aşteptată de doi ani

Păcatul 7: Bicicliştii, blocaţi de pietoni pe pistă

Concluzia: Iaşiul rămâne un oraş fără soluţii

Gaz în loc de cărbune

„În Piatra Neamţ nu am avut niciodată o centrală pentru tot oraşul, ci mai multe centrale de cartier cu cazane vechi. În urmă cu trei ani s-a decis înlocuirea acestora cu centrale termice pe bază de gaz metan care deservesc locatarii din până la două blocuri“, a explicat Vasile Mazilu, director general SC Locato Piatra Neamţ.

În prezent, acest sistem este folosit în 13.000 de apartamente din totalul de 35.000 la nivelul municipiului. La fel ca în restul ţării, tendinţa majorităţii utilizatorilor este să se orienteze către centralele termice de apartament.

Sistemul de la Piatra Neamţ nu este nici el ferit de datorii. „În prezent, datoriile pe care trebuie să le rezolvăm se cifrează la 1.000.000 de lei“, a precizat Mazilu. Această sumă pare însă minusculă în comparaţie cu gaura de la CET Iaşi, care trebuie să achite până la finalul anului o rată de 9 milioane de lei la creditul făcut pentru achitarea cărbunelui folosit în 2008.

Şi mai mulţi bani la CET

Puşi în faţa metodei implementate la Piatra Neamţ, reprezentanţii CET Iaşi consideră că soluţia pentru capitala Moldovei o reprezintă modernizarea infrastructurii deja existente pentru reducerea costurilor actuale. „În proporţie de 85% am încheiat lucrările la sistemul de transport, excepţie făcând cartierul Nicolina. Mai trebuie să modernizăm şi centrala“, a declarat Dorin Ivana, director CET Iaşi.