Botoşani: Conac în centrul oraşului bântuit de fantoma ruinei

Autorităţile judeţene nu mai vor să se implice în reabilitarea monumentului istoric pentru că instanţa a retrocedat conacul moştenitorilor de drept.

Cum nu au reuşit să-l vândă, iar valoarea pe piaţă i-a scăzut, actualii proprietari vor să reintroducă imobilul în circuitul cultural pe banii statului. La mijloc sunt interese financiare de jumătate de milion de euro.

Construită în jurul anului 1770, Casa „Manolache Iorga“ de pe Aleea Unirii este o perlă arhitecturală a cărei valoare este recunoscută de Ministerul Culturii, care a introdus-o pe lista monumetelor istorice. De această casă se leagă o mare parte din istoria Botoşaniului. Aici, străbunicul lui Nicolae Iorga păstra documentele importante ale vremii, iar marele istoric şi-a petrecut momente frumoase ale copilăriei.

„Până şi comuniştii i-au apreciat valoarea, drept dovadă că au demolat casele din împrejurimi pentru a construi blocuri, dar nu s-au atins de conacul cu etaj şi de grădina superbă“, a spus Steliana Băltuţă, muzeograf.

Consiliul Judeţean a refuzat să fie chiriaş
De-a lungul timpului, casa a folosit drept cămin de fete, casă de protocol pentru Securitate, iar în anii 1980 a fost restaurată şi dată în folosinţă Muzeului Judeţean de Istorie, care a deschis aici Secţia de Etnografie. Problemele au apărut când moştenitorii ultimului proprietar al conacului, inginerul Alexandru Saint Georges, au cerut retrocedarea casei şi a terenului de aproape 1.700 de metri pătraţi. Asta după ce nu s-au înţeles cu autorităţile judeţene la valoarea despăgubirilor materiale.

„O comisie de evaluare a stabilit acum 10 ani că proprietarea valorează 330.000 de lei. Consiliul Judeţean nu a fost dispus să achite sumele cerute, iar moştenitorii au cerut retrocedarea în natură a proprietăţii“, a spus Dănuţ Huţu, şeful Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Botoşani. Casa şi terenul au fost retrocedate în 2007, iar Secţia de Etnografie a fost evacuată întrucât autorităţile judeţene au refuzat să achite chiria. „Din câte îmi amintesc, chiria cerută de proprietari a fost de 7.000 de lei lunar. Consiliul Judeţean era dispus să dea doar 200 de lei. Ca atare, secţia a fost evacuată“, a spus Violeta Damaschin, muzeograf. De patru ani, Casa „Manolache Iorga“ nu mai este folosită şi începe să se deterioreze.

Proprietar: „Sunt deschis la orice variantă“
Cum valoarea pe piaţă scade continuu, iar legea prevede sancţiuni pentru neîntreţinerea unui monument, actualii proprietari vor să o reintroducă în circuitul cultural. Pentru aceasta, ar trebui să consolideze clădirea, iar lucrările sunt estimate la 500.000 de euro. Ca atare, vor să vândă imobilul statului, care ar putea atrage fonduri europene.

„În actele de preemţiune am specificat că sunt deschis la orice variantă ca statul să o preia prin cumpărare sau închiriere. De fiecare dată, răspunsul primit de la autorităţi a fost acela că nu mai sunt interesaţi de această casă“, a spus Ion Adrian Mihalcea, proprietar. Acesta susţine că ar accepta acum şi preţul stabilit în urmă cu zece ani.

Autorităţile judeţene nici nu vor să audă. „Moştenitorii au o casă de patrimoniu pe cap şi nu ştiu ce să facă cu ea. Vor să ne-o vândă, dar noi nu suntem interesaţi. Avem suficiente case de patrimoniu pe care vrem să le reabilităm cu bani europeni, nu e cazul să ne îngrijim de o proprietate privată“, a spus Mihai Ţâbuleac, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani.

Sfârşitul monumentului
Orgoliile alimentează acest scandal, cred oamenii de cultură, care prevăd deja sfârşitul acestui monument istoric. „În toată această ecuaţie, monumentul nici nu mai contează. Proprietarii au crezut că au un bulgăre de aur şi au vrut să obţină cât mai mulţi bani, iar statul a încercat să obţină pe nimic un imobil de secol XVIII“, a mai spus şeful Direcţiei de Cultură. El le-a sugerat actualilor proprietari să se asocieze cu o instituţie de cultură pentru a obţine fonduri europene.

O astfel de asociere s-a încercat acum doi ani, când Asociaţia Culturală „Nicolae Iorga“ a realizat un proiect european şi a cerut Consiliului Judeţean să suporte o parte din valoarea sa. „Mi-a fost greu să-i conving, dar până la urmă au fost de acord să susţină proiectul. Proprietarii au impus tot felul de clauze în contract, iar finanţarea s-a pierdut“, a spus Violeta Damaschin, preşedintele asociaţiei.

PE ACEEAŞI TEMĂ

FOTOGALERIE Casele din Centrul Braşovului cad la primul cutremur!

Locuitorii clădirilor încadrate în clasele de risc seismic spun că nu au bani să-şi consolideze casele. Majoritatea construcţiilor de pe „lista neagră" a imobilelor cu grad seismic ridicat sunt cele din Centrul istoric, existând pericolul să se prăbuşească la un cutremur puternic. Citeşte mai multe AICI

DEMOLAREA ROMÂNIEI Cel mai vechi teatru din ţară „demolat" de urmaşii fostului proprietar

Cu monumente arhitecturale care duc trecătorul cu gândul la o fostă Vienă înfloritoare pe la sfârşit de secol XIX, urbea de pe Mureş ascunde printre cotloanele ei poveşti demult trecute de prima tinereţe, unde istoria rămâne pe locul doi. Ce nu a distrus Ceauşescu, mirajul libertăţii şi a democraţiei de după ’89 a reuşit să scuipe cu interese şi cu sete după avere peste un oraş în care fiecare construieşte unde dă domnu’ şi unde nimeni nu e luat la întrebări. Citeşte mai multe AICI

FOTOGALERIE Simbolurile Iaşiului riscă să devină istorie

Cel mai cunoscut simbol al Iaşiului se aseamănă pe zi ce trece cu un palat al rromilor din cauza noii culori a acoperişului, aleasă pe criterii financiare. Centrul istoric al oraşului rămâne într-o stare avansată de degradare din cauză că locatarii clădirilor vechi refuză să-şi părăsească locuinţele. Citeşte mai multe AICI

VIDEO-FOTO Timişoara demolată cărămidă cu cărămidă. Vezi cum arată clădirile care prevestesc moartea!

Capitala Banatului se poate lăuda cu un număr de aproximativ 14.000 de clădiri istorice. Cele mai multe sunt însă lăsate în paragină, structura de rezistenţă este şubredă, iar faţadela arată jalnic, fiind un real pericol pentru trecători. Citeşte mai multe AICI

FOTO Centrul istoric al Galaţiului este lăsat să moară

Tot mai puţine sunt clădirile care încă amintesc imaginea şi atmosfera Galaţiului de altă dată. Multe dintre construcţiile reprezentative ale urbei noastre sunt lăsate în paragină, în timp ce altora li s-a distrus aspectul original prin aşa zise modernizăr. Citeşte mai multe AICI

FOTOGALERIE Clădirile-emblemă ale Clujului, în paragină

Clădirile istorice din centrul Clujului abandonează, rând pe rând, lupta cu timpul şi nepăsarea. În urmă cu un secol erau considerate embleme ale oraşului de pe Someş. Revendicările şi procesele fără sfârşit au dus, însă, la degradarea lor. Citeşte mai multe AICI