Europa, sufocată de greve

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din Grecia până în Marea Britanie şi Bulgaria, oamenii ies în stradă pentru a împiedica măsurile de austeritate anunţate de guverne. Nu doar statele din zona euro au probleme: grevele s-au extins spre Bulgaria şi România şi chiar spre state care nu au aderat încă la UE, precum Croaţia.

Europa a intrat în era grevelor şi a reducerilor de buget drastice. Reducerea cheltuielilor publice, menită să readucă încrederea pieţelor financiare, stârneşte însă, peste tot în Europa, mişcări sociale de amploare. După ce Grecia a anunţat cea de-a treia serie de tăieri bugetare în tot atâtea luni, luni, a venit rândul Portugaliei să anunţe că va strânge cureaua

Mitingul sindicaliştilor timişoreni dă dureri de cap organizatorilor summitului la care sunt aşteptaţi 150 de ambasadori

Harta crizei în Europa

VIDEO Grecii combat criza cu greve

Grevă generală la metrou în 18 martie

Guvernul socialist al lui José Socrates a anunţat că va îngheţa salariile funcţionarilor, că va reduce investiţiile publice şi că va relansa privatizările, astfel încât, până la finele lui 2013, deficitul actual de 9,3% al ţării să fie redus până la 2,8%, relatează AFP. Vor fi plafonate şi ajutoarele sociale, iar veniturile mai mari de 150.000 de euro pe an vor fi impozitate cu 45%. În plus, Executivul portughez va renunţa să mai cumpere echipamente militare noi şi va amâna pe termen nedefinit construirea unei căi ferate de mare viteză spre Spania.

Greve înainte şi după tăieri

Sindicaliştii din Portugalia sunt ceva mai calmi decât cei din Grecia, însă au lansat deja un semnal dur guvernului, prin greva de avertisment de 24 de ore ţinută în urmă cu patru zile. Zeci de mii de grevişti au ţinut închise atunci şcolile şi spitalele. În ciuda faptului că premierul Socrates a precizat că cei care vor purta povara vor fi bogaţii şi marile companii, funcţionarii publici pregătesc noi mişcări de protest.

Grecia, în schimb, merge din protest în protest. Grevele care au paralizat toată ţara zilele trecute s-au prelungit cu o "grevă a gunoaielor" (protestatarii ţinând închise gropile de gunoi de la marginea Atenei, astfel încât capitala s-a umplut de mormane de deşeuri), iar pentru mâine se anunţă din nou grevă naţională.

Spania măreşte TVA

Premierul, de asemenea socialist, al Spaniei, José Rodriguez Zapatero, a lansat şi el semnale că spaniolii nu vor scăpa nici ei de reduceri. Cu un sector al construcţiilor prăbuşit şi exporturi mult reduse, dar cu un deficit (111 miliarde de euro) comparabil cu al Greciei, Spania este văzută şi ea ca "un factor de risc" în zona euro.

Zapatero susţine că, pentru moment, este nevoie măcar de creşterea TVA până la 18%, pentru ca guvernul să poată plăti indemnizaţiile a 500.000 de şomeri. "Nu am putut prevedea amploarea crizei economice", a recunoscut Zapatero.

Nemulţumire tot mai mare a britanicilor

Marea Britanie (unde deficitul este de 12% din PIB) a anunţat până acum, la capitolul reduceri, doar că va renunţa la serviciile a 25.000 de funcţionari publici. Presa britanică susţine însă la unison că, indiferent dacă laburiştii ori conservatorii vor câştiga alegerile din aprilie, oricare dintre ei va trebui să mărească taxele pentru a aduce bugetul pe linia de plutire. Circa 270.000 de funcţionari au intrat luni într-o grevă de 48 de ore împotriva reducerilor salariale (cu o treime) şi a salariilor compensatorii, blocând tribunalele, porturile, administraţiile financiare, dar şi mai multe aeroporturi.

În Franţa, traficul feroviar va fi complet paralizat pe 23 martie, când muncitorii au anunţat grevă naţională, pentru a forţa administraţia să le menţină numărul de locuri de muncă, actualele salarii şi pensii. Este însă posibil ca greva să fie una a întregului domeniu public şi privat împotriva modificării sistemului de pensii, dorită de preşedintele Nicolas Sarkozy.

Bulgarii au început şi ei grevele: luni şi-au sistat activitatea medicii din câteva mari oraşe, iar marţi protestatarilor li s-au alăturat colegii din aproape toată ţara, nemulţumiţi de întârzierea lefurilor, dar şi de faptul că bugetul sistemului sanitar pentru 2010 este redus şi pacienţii nu mai au acces gratuit la mai multe analize importante.

Proteste în Croaţia

Agricultorii croaţi, nemulţumiţi de scăderea subvenţiilor publice din domeniu, au protestat mai bine de o săptămână. Manifestaţiile au luat amploare duminică, fermierii blocând cu tractoare arterele rutiere din estul ţării.

Comentariu: Refinanţare dificilă

image

Daniel Dăianu, analist economic

Criza din Grecia arată că apartenenţa la o uniune monetară nu oferă unei ţări o poliţă de asigurare împotriva unor şocuri puternice, a declarat pentru „Adevărul" analistul Daniel Dăianu. În general, sunt expuse ţările emergente care au importat capital, printre ele numărându-se şi România.

„Cel mai sever afectate sunt însă Bulgaria şi Balticele, deoarece nu pot folosi cursul de schimb valutar ca pe un element de ajustare", în timp ce România şi Ungaria se află „într-o zonă intermediară", este de părere Dăianu. Complicaţii se pot ivi şi dacă Banca Centrală Europeană va limita gama de colaterale (unde intră şi obligaţiunile greceşti, de o calitate mai slabă). Astfel, Atena n-ar mai avea acces la finanţare ieftină şi băncilor greceşti le-ar fi şi mai greu să reia creditarea, explică Dăianu.

Statele din Balcani, atinse de criza economică grecească

image

Peter Sanfey Foto: Agerpres

Criza din Grecia ar putea afecta economiile şi sistemele bancare ale statelor din sud-estul Europei, consideră Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Problemele statului elen au avut până în prezent un impact redus asupra ţărilor vecine, dar unii analişti atribuie temerilor legate de Grecia recenta depreciere record a dinarului sârbesc în raport cu euro.

„Trebuie să urmărim cu atenţie desfăşurarea crizei din Grecia, întrucât un număr de bănci şi companii elene sunt active în sud-estul Europei. O deteriorare severă a situaţiei din Grecia ar putea avea un impact negativ asupra remiterilor către anumite state, mai ales Albania", susţine economistul-şef al BERD pentru această regiune, Peter Sanfey, citat de Reuters.

Mai multe ţări din sud-estul Europei au înregistrat probleme majore din cauza crizei financiare mondiale, iar România şi Ungaria, state membre ale Uniunii Europene, au fost nevoite să apeleze la sprijinul Fondului Monetar Internaţional. Totuşi, regiunea s-a arătat rezistentă la criza financiară mondială,este de părere Sanfey. "Reacţia a fost, probabil, mai bună decât se aşteptau multe persoane. Europa de Sud-Est are o problemă de imagine, mai ales privind volatilitatea, de care încearcă să scape", a mai adăugat el.

Retrageri de lichidităţi

Riscul pentru regiunea Balcanilor rezultă din "expansiunea agresivă" a băncilor greceşti în zonă, în ultimii ani, apreciază analistul economic Emre Deliveli, citat de Forbes. În acest sens, cea mai expusă riscului este Macedonia, unde băncile elene deţin 30% din piaţă, în timp ce în Albania cota este de 23%. În cazul în care instituţiile bancare recurg la retrageri de lichidităţi din aceste ţări, efectele negative se vor resimţi nu numai în sectorul bancar. Dominoul ar atinge mai întâi ratele interbancare, cuprinzând apoi întreaga economie. Inclusiv cursul valutar ar avea de suferit, chiar dacă până în prezent monedele naţionale din regiune - cu excepţia dinarului - nu au dat semne de slăbiciune.

Nici Turcia nu poate sta liniştită, chiar dacă prezenţa băncilor elene este una nesemnificativă. Criza grecească, fiind una fiscală, va atrage atenţia şi asupra altor ţări cu astfel de probleme. Datoria publică în Turcia reprezintă doar 43% din PIB, dar ceea ce îngrijorează este viteza cu care ea se măreşte pe zi ce trece. Deocamdată, piaţa pare a ignora rata de creştere a datoriilor publice din Turcia.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite