Criza gazelor: Guvernul, cu pantalonii-n vine în plin ger

România nu are un plan pentru situaţii de urgenţă în alimentarea cu gaze pentru această iarnă, pentru că nu a fost aprobat de Guvern. Romgaz şi Petrom au fost nevoite să suplimenteze importurile, pentru a fi asigurat consumul populaţiei în aceste zile geroase.

CITEŞTE ŞI:

Alimentarea cu gaze a fost sistată în centrul Capitalei

Transgaz a deconectat marii consumatori de gaze, pentru a fi asigurată alimentarea populaţiei

Criza gazelor: Guvernul, cu pantalonii-n vine în plin ger

Băsescu: Vom cere FMI să amânăm liberalizarea preţului gazelor pentru anul 2020

În fiecare toamnă, Ministerul Economiei este obligat să elaboreze un plan de măsuri pentru situaţii de urgenţă în alimentarea cu gaze, astfel încât consumul populaţiei să fie asigurat cu prioritate, plan care trebuie aprobat de Guvern. Însă în această iarnă, România nu are un astfel de plan, întrucât, deşi a fost elaborat de ministerul de resort, el nu a mai ajuns la Palatul Victoria, fiind înţepenit pe lanţul interministerial de avizare la Ministerul Justiţiei.

Partea proastă este că în aceste zile geroase avem nevoie tocmai de acest cadrul legislativ.

Aceasta deoarece, în cazul în care este declarată situaţia de urgenţă, marii consumatori pot fi deconectaţi, pentru ca în sistem să fie mai multe gaze disponibile pentru populaţie şi pentru instituţiile de protecţie socială, precum spitale, şcoli etc.

Situaţia de urgenţă poate fi declanşată în trei cazuri: dacă importurile scad cu mai mult de 20%, în cazul unui accident în sistemul de gaze sau în cazul în care consumul la nivel naţional creşte cu cel puţin 20% din cauza unor temperaturi joase pentru o perioadă îndelungată de timp.

În istoria recentă a sistemului energetic, România a fost în situaţie de urgenţă în iarna 2008-2009, în timpul unui conflict dintre Rusia şi Ucraina, în urma căruia Moscova a sistat livrările către Europa. Apoi, în ianuarie 2010, ţara noastră a fost, de asemenea, în situaţie de urgenţă timp de câteva zile, în urma temperaturilor extrem de joase şi a consumului ridicat de gaze.

Condiţii pentru situaţia de urgenţă

De la mijlocul săptămânii trecute, temperaturile au scăzut foarte mult şi, după ninsori şi viscol, România se confruntă acum cu un ger năprasnic. Potrivit datelor Transgaz, consumul de gaze a crescut la 65 de milioane de metri cubi pe zi, de la 50 de milioane cât este normal, adică cu 30%. Mai mult, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis ieri o avertizare de cod portocaliu potrivit căreia temperaturile vor fi extrem de joase până vineri, 3 februarie, în aproape toată ţara.

Prin urmare, consumul crescut de gaze şi temperaturile care se menţin joase creează una dintre condiţiile pentru care se poate declara situaţie de urgenţă, astfel încât InterAgro şi Azomureş, cei mai mari consumatori, să fie deconectaţi, iar populaţia să aibă prioritate absolută în alimentarea cu gaze.

Ministerul Economiei a emis vineri un comunicat de presă în care susţine că nu vor fi probleme majore în alimentarea cu gaze. Însă reprezentanţii instituţiei au refuzat să răspundă întrebărilor ziarului „Adevărul" pentru a preciza ce urmează să facă ministerul în condiţiile în care planul de urgenţă nu a fost aprobat în Guvern.

Marii consumatori încep să fie deconectaţi

Totuşi, ieri, omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul InterAgro, a declarat că livrarea de gaze către cele două combinate ale sale care funcţionează în acest moment a fost limitată, lucru pe care îl consideră ilegal atâta vreme cât nu a fost declarată situaţia de urgenţă. Niculae a ameninţat statul cu procese.

„Merg până în pânzele albe. Vor plăti ca popa milioane de dolari, pentru că este ilegal să mă tai pe mine, chit că vrei să dai la populaţie (gaz -n.r.). Nu e problema mea că distribuitorii E.ON şi GDF Suez nu au gaze pentru că n-au stocat şi nu vor să importe. Eu am contract de livrare gaze şi-mi vreau gazele. Va fi scandalul de pe lume dacă-mi lasă fabricile fără gaz", a declarat Niculae pentru rtv.net.

El a mai spus că „a fost băiat bun" că a acceptat o scădere a cantităţilor livrate doar pentru ziua de ieri, ca să nu fie întreruptă alimentarea în Bucureşti, însă aşteaptă să se reia furnizarea normală, altfel „se lasă cu scandal şi procese".

CITEŞTE ŞI:

Romgaz în alertă: Importăm gaze să acoperim consumul, deşi acest lucru nu este de competenţa noastră

Boc: Azi şi mâine nu vor fi probleme în alimentarea cu gaze, indiferent de temperaturile de afară

Pericol! Suntem la un pas de a rămâne fără gaze. Stocurile obligatorii sunt la jumătate

Petrom şi Romgaz au suplimentat importurile

Romgaz a anunţat că a suplimentat importurile începând de sâmbătă, chiar dacă echilibrarea sistemului de gaze nu intra în atribuţiile sale. Cea mai mare parte a gazelor produse de Romgaz merge către E.ON şi GDF Suez, furnizorii pentru populaţie.

Şi Petrom a anunţat ieri că a început să importe mai mult pentru a acoperi consumul în creştere, deşi avea toate vânzările acoperite de producţia proprie şi de achiziţiile de până acum. Petrom a mai spus că a stocat de patru ori mai multe gaze decât era obligată: 704 milioane metri cubi, din care 595 de milioane producţia internă şi 109 milioane de metri cubi din import. Petrom îşi planificase să pornească în această iarnă centrala de la Brazi, pe gaze, însă momentul a fost amânat de unele defecţiuni.

Problema este că importurile, suplimentate în aceste zile, costă în jur de 500 de dolari pe mia de metri cubi, adică de trei ori mai mult decât gazele de producţie internă.

Potrivit unei ordonanţe de urgenţă votate de Guvern în vară, preţul gazelor pentru populaţie nu va creşte până la 1 aprilie 2012. Întrebat cine va plăti mai mult din cauza suplimentării importurilor, Ionuţ Purica, analist pe probleme energetice, a arătat că întreaga economie a ţării va fi nevoită să susţină aceste costuri suplimentare. „Există măsuri care pot fi luate în situaţia de urgenţă care să minimizeze creşterile de preţ", ne-a spus Purica. Guvernul nu a aprobat însă aceste măsuri.

Controale la companii

Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) a demarat, în decembrie, controale la 24 de companii, inclusiv la E.ON şi GDF Suez, care, din primele verificări, nu au respectat legislaţia privind stocurile minime.

„Intenţionăm să modificăm legislaţia din domeniu, astfel încât să putem monitoriza şi atenţiona companiile încă din timpul perioadei de înmagazinare (aprilie-octombrie - n.r.), astfel încât să nu mai ajungem în situaţia în care, iarna, constatăm că nu şi-au îndeplinit obligaţiile", a declarat săptămâna trecută, pentru „Adevărul", Florin Rădoi, directorul Departamentului de Control din cadrul ANRE. Cei care nu respectă legislaţia privind stocurile minime riscă amenzi între 10.000 şi 50.000 de lei.

Paşii care trebuie urmaţi în caz de situaţie de urgenţă, potrivit proiectului iniţiat de Ministerul Economiei:

- Producţia internă de gaze trebuie să fie la maximum
- Suplimentarea importurilor
- Extracţia maximă din depozite
- Întreruperea marilor consumatori (InterAgro, Azomureş)
- Transferul unor CET-uri pe alt tip de combustibil (cărbune, păcură)

30% cu atât a crescut consumul naţional de gaze în aceste zile, din cauza gerului.

Preţurile nu cresc pentru populaţie

Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat ieri după discuţiile cu FMI că a primit asigurări de la Jeffrey Franks că preţul la energie pentru populaţie nu va creşte în următoarele 6-12 luni, iar unele ajustări vor fi doar pentru companii. „Nu ne-a spus însă ce se va întâmpla din a treisprezecea lună", a precizat Costin.

Duminică seara, preşedintele Traian Băsescu a declarat că va cere FMI decalarea până în 2020 a termenului până la care piaţa de energie şi gaze trebuie să fie complet liberalizată, faţă de 2015, care era data-limită până acum. Pentru companii, autorităţile vor negocia eliminarea tarifelor în 2017, faţă de 2013, care era obligaţia până acum.