Documente din Poliţie scurse către infractori

În 2006 o  bancă a acordat un credit în baza unei cărţi de identitate ce fusese predată la Poliţie ca urmare a schimbării domiciliului posesorului. Un bucureştean, în numele căruia s-a luat un credit cu acte false, este vânat de bancă pentru returnarea banilor deşi ancheta poliţiei a dovedit că este nevinovat.

Citeşte şi:
Poliţiştii, scut pentru infractori
EXCLUSIV/Şeful Vămii Galaţi a fost bătut şi sechestrat de miliardarul interlop Cătălin Chelu

Un credit pe care nu l-a luat i-a dat peste cap viaţa bucureşteanului Ionel Afodorci (43 ani). Folosindu-se de identitatea sa, în 2006, un infractor a luat de la BRD un credit de 40.000 de lei (9.500 de euro). Afodorci este acum prins la mijloc. Pe de o parte, banca vrea recuperarea creditului chiar de la el, victima furtului de identitate, iar, pe de altă parte poliţia, a cărei anchetă de mântuială pare să favorizeze un poliţist suspect în acest caz. "Mi-am schimbat buletinul în 2006, după ce m-am mutat într-un alt apartament. La doar o lună după asta, persoane necunoscute, folosindu-se de vechea mea carte de identitate, predată la poliţie, au luat un credit de la BRD", povesteşte Ionel Afodorci. Frauda a ieşit la iveală abia câteva luni mai târziu, când escrocii nu au mai plătit ratele. Le plătiseră doar pe primele. Afodorci a fost notificat atunci de către BRD pentru a achita presupusa datorie.

COMENTARIU Cu ce l-au avut la mână şefii Poliţiei pe Traian Băsescu?
O doamnă folosită ca săgeata pentru falimentarea unor societăţi a murit după ce băieţii i-au desfăcut furtunul de la sistemul de frânare al maşinii sale. Uneori băieţii îi fac pe oameni să se arunce de la etaj. CITESTE COMENTARIUL!

VEZI AICI ce înţelegere au făcut un procuror şi un escroc pentru finalizarea anchetei

Poliţia l-a găsit nevinovat

La sesizarea făcută de victimă, Serviciul de Investigare a Fraudelor (SIF), de la Poliţia Sectorului 1, a demarat o anchetă. O expertiză grafologică a arătat că semnătura din dosarul de creditare nu-i aparţine lui Ionel Afodorci. Ancheta a mai stabilit că actul de identitate folosit în escrocherie a fost predat de Ionel Afodorci la Biroul de Evidenţa Populaţiei din cadrul Secţiei de Poliţie nr. 15. Predarea s-a făcut în data de 4 iulie 2006, pentru ca pe 10 august 2006 cel care s-a substituit lui Afodorci să înşele BRD. O lună mai târziu, cartea de identitate a apărut din nou în cartoteca Poliţiei şi distrusă, conform normelor legale. Afodorci a fost eliminat de anchetatori din cercul de suspecţi. Însă banca a continuat să-i trimită acasă somaţii de plată. "Am ajuns ca până şi soţia să aibă îndoieli în privinţa nevinovăţiei mele", spune Afodorci. Deşi banca a refuzat să-i arate dosarul de creditare, el a aflat că escrocul care i-a folosit numele a i-a lăsat ofiţerului de credit două numere de telefon, unul de fix şi altul de mobil. Numărul de mobil este o cartelă pree-pay, activată în anul 2003. Cel de-al doilea aparţine unei femei, care locuieşte împreună cu fiul său, de profesie chiar poliţist. "Nu ştiu nimic, eu am postul telefonic din 1977. Locuiesc cu fiul meu, dar nici el nu ştie nimic. Numărul putea să-l ia oricine din cartea de telefon. Nu m-a sunat niciodată cineva de la poliţie ca să mă întrebe", a declarat Pasca Chirilă, titulara postului telefonic cu numărul lăsat de escroci la bancă. Ionel Afodorci i-a informat pe anchetatori despre această coincidenţă suspectă, însă fără efect.

Reportaj/ Cătălin Chelu, un afacerist cu aură de cap al lumii interlope (FOTO)

Vezi aici ce acuzaţii i se aduc miliardarului Chelu şi ce probe au procurorii DNA

Vezi aici stenogramele unor discuţii care arată cum batjocorea miliardarul Chelu legile din România

Cătălin Chelu şi complicii lui au fost arestaţi pentru 29 de zile la solicitarea DNA

Bătut şi ameninţat cu moartea ca să tacă

În mai 2010, la câteva zile după ce a fost citat la poliţie, Afodorci a fost bătut, în plină stradă, de un ţigan care l-a avertizat să nu mai dea declaraţii la poliţie. Mai mult, în urmă cu o săptămână, Afodorci susţine că a fost sunat de un necunoscut, care l-a ameninţat cu moartea. Când s-a conturat ipoteza că autorul faptei ar putea fi om al legii, pentru că doar un poliţist ar fi avut acces la cartea de identitate predată, ancheta s-a împotmolit. La patru ani de la comiterea fraudei, escrocii sunt de negăsit. Pe de altă parte, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor Sectorul 1, inspectorul Cătălin Ioniţă, spune că poliţia şi-a făcut datoria. „Dosarul a fost înaintat la Parchet, cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Ionel Afodorci, iar procurorul urmează să decidă dacă va disjunge cazul", a declarat Ioniţă.

Vânat pentru un credit pe care nu l-a luat

Exasperat de somaţiile de plată, Ionel Afodorci a sesizat şi Banca Naţională a României, care a solicitat BRD un punct de vedere. Banca a comunicat BNR că, după ce poliţia a demarat ancheta, Afodorci nu a mai primit acasă somaţii sau notificări de plată. Acesta însă susţine că nu este adevărat. „BRD solicită în continuare să dovedesc că nu eu sunt fraudatorul, iar toate documentele de la poliţie pe care le-am dat ­le-au considerat nule", a declarat Ionel Afodorci.

Ba, mai mult, sarcina de a recupera creanţa a fost încredinţată firmei EOS KSI România SRL. "Vă informăm că am preluat datoria dumneavoastră de la BRD şi că avem dreptul legal să luăm toate măsurile necesare pentru achitarea sumei restante", se arată într-o notificare a firmei de recuperări creanţe, datată 6 mai 2010. În acelaşi timp, BRD a raportat presupusa datorie a lui Ionel Afodorci la Biroul de Credit. Reprezentanţii BRD nu au dorit să comenteze nimic referitor la acest caz. "Nu pot să vorbesc despre acest subiect, nu am nicio calitate şi niciun drept să vorbesc cu dumneavoastră", a spus Valentin Geamalinga, directorul Sucursalei BRD Gara de Nord, de unde a fost luat creditul fraudulos. 

"Dosarul a fost înaintat la Parchet, cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Ionel Afodorci."
Cătălin Ioniţă şef Serviciu de  Investigare a Fraudelor

Poliţiştii cer ca funcţionarii bancari să fie mai atenţi

Poliţiştii spun că angajaţii băncilor ştiu cel mai bine cum să „fenteze” sistemul, iar înşelăciunile comise cu ajutorul lor sunt aproape perfecte.
Cărţile de identitate false şi adeverinţe de venit completate cu datele  unor firme „fantomă” au început să apară din ce în ce mai des în dosarele de creditare ale unor bănci şi ale altor instituţii financiare din România. Poliţiştii spun că acest tip de înşelăciuni nu este încă necontrolabil, dar legislaţia permisivă din domeniul financiar-bancar şi superficialitatea angajaţilor unor bănci creează un mediu propice dezvoltării unor astfel de infracţiuni. Potrivit şefului Serviciului Criminalitate Financiară din cadrul IGP, comisarul-şef Alexandru Moraru, „criminalitatea bancară comportă două componente: infracţiuni comise de persoane din afara băncilor, a căror victimă este banca, şi infracţiuni care se comit în interiorul băncilor, de către angajaţi ai acestor instituţii, cu sau fără complicitatea persoanelor din exteriorul băncilor”. Valeria Cupă