Coplata în sistemul de sănătate: cât şi cum vom plăti

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Potrivit ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, banii proveniţi din coplată se vor duce doar în vistieria instituţiei sanitare. Doctorii nu vor beneficia direct de niciun procent din acest  venit suplimentar, în ciuda corupţiei din sistem. De la 1 ianuarie 2011, pacientul va plăti 50 de lei pe lună pentru tichetele de sănătate. Un studiu despre corupţia din sănătate arată că, lunar, fiecare român dă 12 lei şpagă la medic

Cum văd bolnavii legalizarea şpăgii în spitalele din subordinea Primăriei Oradea

CITEȘTE AICI ȘI PĂRERILE ALTOR BOLNAVI

CITEȘTE AICI CE SPUN MEDICII DESPRE LEGALIZAREA ȘPĂGII

CITEȘTE AICI DESPRE SISTEMUL DE COPLATĂ

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat, în exclusivitate pentru „Adevărul", că banii din coplată vor rămâne la spital: „Întreaga sumă rămâne la prestatorul de servicii, adică la bugetul spitalului. Medicului nu-i va reveni niciun ban, în mod direct. În acest moment, în lege nu este stabilit un procent din consultaţie care să-i revină cadrului medical.

Banii care se vor strânge din tichetele de sănătate se vor cheltui pe infrastructură, dotări, tratamente, medicamente", a declarat Cseke Attila. Potrivit proiectului Ministerului Sănătăţii, pacienţii vor plăti o sumă de bani, contra unei chitanţe, pentru fiecare consultaţie la spital, la medicul de familie sau la medicul din ambulatoriu, dar nu mai mult de 600 de lei pe an, adică în jur de 50 de lei pe lună.

Cum a reuşit Ungaria să aibă un sistem de sănătate performant / Taxa ungurească mai mică decât şpaga românească

Spitalele ungureşti le oferă condiţii de lux bănăţenilor care se tratează acolo

Bazac voia să dea bani şi medicilor

Ideea nu este una nouă. Fostul ministru al Sănătăţii, Ion Bazac propunea în premieră anul trecut acest sistem, despre care credea că va reuşi să scoată şpaga din spitale. „Este o modalitate de rezolvare a plăţilor informale din spitale, dar nu se va întâmpla peste noapte. Propunerea mea este ca 50% să fie folosiţi ca fond de dezvoltare pentru spitale şi 50% ca plăţi suplimentare pentru personal", declara Ion Bazac. La acea oră, Cseke Attila era senator UDMR de Bihor şi contesta introducerea acestui sistem în spitalele româneşti. Mai mult, Cseke şi colegul său, deputatul Akos Derzsi, au depus la Ministerul Sănătăţii un dosar cu 11.000 de semnături împotriva tichetelor de sănătate.

În scrisoarea ataşată semnăturilor, Cseke spunea: „Subfinanţarea cronică a sistemului sanitar nu poate fi rezolvată prin introducerea plăţii unor servicii medicale gratuite. Introducerea unui asemenea sistem nu va aduce decât agravarea birocraţiei în sănătate". Acum, ministrul Cseke s-a răzgândit şi vrea coplată, dar banii să nu ajungă şi la medici.

În noua formulă a proiectului, pacienţii se plâng că vor ajunge să plătească de două ori. „Poate că sistemul este bine gândit, nu contest acest lucru. Însă temerea mea este că vom ajunge să plătim şi pentru tichete, dar şi pentru doctor", spune Victor Mihalcea, pacient la Spitalul „Bagdasar Arseni", din Bucureşti. Un alt pacient, Radu Călin, se întreabă: „Oare doctorul va mai aştepta să-i bagi ceva în buzunar, dacă ajungem să plătim în trei locuri pentru nişte servicii medicale care lasă de dorit?".

România, fabrica de medici a Europei

Cât şi pentru ce vom plăti

Proiectul prin care se introduce coplata ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Astfel, pacienţii vor plăti, pe lângă contribuţia la asigurările medicale de 5,5% din salariul brut lunar, şi consultaţiile la medicul de familie, la specialistul din ambulatoriu şi spital. Mai exact, pentru o consultaţie la medicul de familie vom plăti 5 lei, iar pentru vizitele acestuia la domiciliu, 15 lei. Vizita la medicul specialist va costa 10 lei, iar în afara programului său de lucru, 20 de lei. Când vom chema ambulanţa vom plăti 20 de lei. Coplata pentru spitalizare va fi de 10 lei.

Potrivit unui sondaj, realizat de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, corupţia este percepută ca principală problemă a sistemului sanitar. Majoritatea persoanelor intervievate (65%) sunt de părere că atât pacientul, cât şi medicul sunt vinovaţi pentru că oferă, respectiv acceptă şpagă. 23% din respondenţi acuză mai degrabă medicul pentru că acceptă şpaga, în timp ce 11% consideră că pacientul este vinovat. Mai mult de jumătate dintre români (68%) au declarat că au oferit bani cadrelor medicale. Potrivit pacienţilor, valoarea şpăgilor variază de la 50 de lei la 700 de lei. Un calcul făcut pe nivelurile diferite de şpagă arată că valoarea medie anuală a acesteia este de 149 de lei, adică 12,4 lei pe lună.

Scutiţi de la plată

- Vor fi scutite de la plata tichetelor de sănătate persoanele defavorizate: persoanele asistate social (conform legii 415/2001), pensionarii cu pensii sub 700 de lei, şomerii, tinerii sub 18 ani sau persoanele cu handicap.

- Plafon maxim de 600 de lei pe an

- Ministerul Sănătăţii a introdus un plafon maxim aferent tichetului de sănătate, pentru un pacient, la 600 de lei/an.

- Un pacient poate avea nevoie, în medie, într-un an, de două perioade de spitalizare continuă, două de spitalizare de zi, 6-8 vizite la medicul de familie, 4 vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu a unui furnizor, 10 analize de laborator, o investigaţie radiologică, o investigaţie de înaltă performanţă.

- După atingerea plafonului de 600 de lei pe pacient, nu se mai plăteşte contribuţie personală la serviciile cu tichete de sănătate.

- Pe baza tichetelor adunate, pacienţii vor primi un document de la casa de sănătate, prin care se precizează că pentru anul respectiv nu mai trebuie să plătească alţi bani.

Europenii dau şi ei bani

Coplata a fost introdusă ca una dintre principalele clauze ale angajamentului financiar pe care Guvernul României l-a încheiat cu FMI şi Banca Mondială. La stabilirea preţurilor pentru tichetele de sănătate au fost luate în considerare valori din ţări care au avut un parcurs similar României şi care au introdus mecanisme de plată suplimentară a serviciilor medicale, ca de exemplu Estonia, Croaţia, Ungaria, Cehia.

În Germania, o consultaţie în ambulatoriu este 10 euro, ziua de spitalizare, până la un nivel maxim de 28 de zile pe an, este tot 10 euro, iar o cutie de medicamente este între 5 şi 10 euro.

Şi în Europa de Est există ţări care au introdus coplata. În Estonia, din 2002, se plătesc 3 euro pe o consultaţie în ambulatoriu, 1,5 euro pe zi de spitalizare - limitat la 10 zile. În Croaţia, tichetul de sănătate a fost introdus din anul 2005. Croaţii plătesc 1,5 euro pe o consultaţie în ambulatoriu şi 7,5 euro pe episodul de spitalizare. În Cehia se plătesc 2 euro pe o consultaţie în ambulatoriu şi tot 2 euro pe o zi de spitalizare şi pentru serviciile de urgenţă. Ungurii au tichete de sănătate din 2007 şi plătesc 1,2 euro pentru o consultaţie în ambulatoriu, 1,2 euro pentru o zi de spitalizare şi 4 euro pentru serviciile de urgenţă.

image
image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite