Adevarul.ro

 Instituţiile sanitare din ţara vecină au fost reformate acum trei ani. Spitalele ungureşti au facturi mari la întreţinere, dar îşi completează veniturile din proiecte europene şi din taxele pe consultaţiile pacienţilor români, care sunt nevoiţi să se trateze peste hotare. În Ungaria, reforma sănătăţii a început în 2007, pe vremea când în România banii se risipeau. Atunci vecinii noştri au redus cheltuielile cu 30%. Acum, ei nu duc lipsă de medicamente.

VEZI GALERIE FOTO CU SPITALELE DIN MAKO ŞI SZEGED

Statul maghiar a restructurat sănătatea în anul 2007, când a scăzut toate cheltuielile din domeniul sanitar cu 30%. Atunci ungurii au redus numărul de paturi de la 80.000 la 70.000, au transformat 12 spitale în centre de îngrijire pentru bolnavii cronici şi au renunţat să mai ducă la sfârşit construirea altor 3 instituţii pe care le începuseră. Au desfiinţat posturi de directori în spitale.

Mai citeşte şi:
Săptămâna trecută, la fiecare 10 minute un ieşean a ajuns la spital

Spitalul Judeţean din Timişoara are pacienţi mulţi, dar scumpi care "au produs" datorii imense

„Refoma care a început în România acum, în Ungaria a avut loc în urmă cu 3-4 ani. Au fost şi la noi reduse paturile, au fost închise spitale mici, posturi de directori au fost desfiinţate unde nu era rentabilitate", ne-a explicat Aurelia Dehelean, directorul adjunct al Spitalului „Diosszilagyi Samuel" din Mako, o localitate de 20.000 de locuitori, aflată la 15 kilometri de graniţa cu România.

Medicii unguri spun că astăzi puţinele probleme generate de criza economică sunt rezolvabile cu ajutorul banilor cheltuiţi în fiecare an de românii care vin să se trateze la ei în ţară.



Aurelia Dehelean consultă un pacient la spitalul din Mako

Energia, mai scumpă

Spitalele de stat ungureşti au medicamente, au medici şi condiţii bune în clinicile de stat, care deseori pot fi confundate cu o pensiune sau cu un hotel de patru stele. Criza a crescut însă cheltuielile de întreţinere a spitalelor, care sunt acoperite din venituri proprii.

„Spitalul nostru nu resimte cu adevărat efectele crizei economice. Finanţarea spitalelor este stabilită cu un an înainte de statul maghiar şi Guvernul s-a ţinut de această promisiune. Criza se vede însă în puterea de cumpărare a pacienţilor care cer cele mai ieftine medicamente. Uneori chiar sar peste unele", a declarat medicul Aurelia Dehelean.

Singurele probleme ale spitalului din Mako sunt facturile tot mai mari pentru cheltuielile curente. Au crescut preţurile la gaz, curent sau apă, însă managerii au atras fonduri europene şi de la Guvern şi cu banii obţinuţi au îmbunătăţit condiţiile din spitale. Astfel, acum ei reuşesc să atragă pacienţi români de la care încasează sute de mii de euro pe an.



Spitalul „Diosszilagyi Samuel" din Mako

„Important e că pe criza asta nu s-au scăzut salariile medicilor, iar veniturile la spital nu au scăzut, ci din contră, au crescut. Am câştigat câteva proiecte care ne dau posibilitatea să ne dezvoltăm. Urmează să deschidem noul salon de urgenţe, pentru care vom avea nevoie şi de personal. Salonul de reabilitare fizică a fost deschis acum un an, tot în urma unui proiect câştigat. Mai avem şi altele pe care le vom aplica", a mai declarat Aurelia Dehelean.

„Românii sunt pacienţi buni"

Spitalul din Mako este plin de pacienţi din vestul României, astfel că personalul medical a început chiar să vorbească limba noastră. „Venirea pacienţilor români aduce un venit în plus spitalului. Ei vin pentru diagnosticare, analize de laborator, operaţii, în special laparoscopice, dar şi pentru cele care necesită internare de o zi. Acum vin şi pentru reabilitări. Respectă ce le spunem, pot să spun că sunt bolnavi buni", a declarat Streitman Karoly, şeful secţiei de Pediatrie a spitalului din Mako.



Streitman Karoly, şeful secţiei de Pediatrie a spitalului din Mako

Românii aduc în jur de 10-15 milioane de forinţi pe an, ceea ce reprezintă cam 35.000 - 53.000 de euro. Pacienţii spun că, dacă socotesc şpăgile pe care le dau medicilor din ţară, le iese mai ieftin să meargă în Ungaria.

Despre condiţiile din spitalele româneşti s-a putut lămuri şi Aurelia Dehelean, care a fost la Buziaş, în judeţul Timiş, pentru un proiect de tratament balnear. „Am văzut acel spital şi pot să spun că la noi ar fi fost închis! Cei de acolo spuneau că la ei este foarte bun acest spital. Nu am vrut să spun nimic, să nu îi jignesc. Am văzut că în România doctorul e cineva căruia greu îi ajungi la nas. Ei trebuie să fie mai umani", a mai spus Aurelia Dehelean.

Ştefan Uram cu fetiţa şi soţia la consult în Mako

Preţuri în Ungaria:
- o analiză completă de sânge: 50 de euro
- o radiografie: 15 euro
- o ecografie abdominală: 22 de euro
- o electrocardiogramă: 28 de euro
- o operaţie uşoară la coloană: 3.000-4.000 de euro.

Măsuri de criză în România:

Până la 1 iulie, 373 de spitale vor fi transferate autorităţilor locale. Primăriile şi consiliile locale vor răspunde de administrarea unităţilor sanitare şi de angajarea personalului medical.

Reducerea a 9.200 de paturi în spitale, în special din secţiile care pot face servicii medicale în regim ambulatoriu, ca de exemplu secţiile de dermatologie, oftalmologie, boli interne.

Spitalele nu vor mai avea câte zece directori, aşa cum au unele în prezent, ci vor avea maximum trei funcţii de conducere. Prin această măsură se reduc 577 de posturi de directori.

Spitalul din Arad, condiţii insalubre, mobilier improvizat, criză de bani şi de medicamente 

Limitarea fondului de salarii din bugetul unui spital la maximum 70% din bugetul asigurat de Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Fiecare unitate va fi obligată să cumpere materialele sanitare şi medicamentele.Desfiinţarea sau comasarea unor agenţii pe care Ministerul Sănătăţii le are în subordine.

Ce taie alţii

Bulgarii reduc numărul de spitale de la 400 la 130. Guvernul elen a tăiat cu 21,5% sumele pentru medicamente compensate şi a anunţat numele a 57 de medici care nu-şiplătesc taxele.

Spania a micşorat preţurile la care cumpără medicamentele patentate cu 7,5% şi ale celor generice, cu 25%. În Germania s-au propus reduceri de 10%. Marea Britanie a cerut şefilor din sănătate să taie cheltuielile cu 46% până în 2014.

Refuzaţi în România,vindecaţi la vecini

Barzo Pal este şeful secţiei de Neurochirurgie de la Centrul Clinic „Szent-Gyorgyi Albert" din Szeged şi unul dintre specialiştii de top din Europa. „Acum patru ani a scăzut şi la noi cu 30% numărul de paturi. Important e ca banii de la spitalele închise să ajungă la spitalele centrale", a explicat Barzo Pal. Acesta recunoaşte că pacienţii români reprezintă o sursă bună de atragere de fonduri.

Chirurgii Pal Barzo şi Veres Robert în spitalul de la Szeged

„Dacă nu ar fi străinii, ar fi foarte grav", a spus Barzo. La Szeged, o operaţie complicată la coloană costă între 5.000 şi 6.000 de euro, însă aceeaşi intervenţie la Hanovra se ridică la 40.000-50.000 de euro. Arădeanul Radu Aurel a ajuns să se opereze în Ungaria după ce a fost refuzat de spitalele din România.

„Nu au vrut să mă opereze în România"

„Am căutat un spital privat din Bucureşti, dar mi-au spus că operaţia de discopatie îi depăşeşte şi nu vor să rişte. Aşa am ajuns la Szeged, unde totul costă 1.500 de euro, indiferent câte zile stai internat. Medicii au o atitudine responsabilă, niciun pacient nu e privilegiat", a declarat Radu Aurel. Pentru a-l putea opera pe arădean, chirurgul Barzo Pal a cerut ajutorul unui alt neurochirurg care a venit special pentru intervenţie din Budapesta.



Arădeanul Radu Aurel vizitat de chirurgii spitalului de la Szeged

Şi medicii români au luat calea spitalelor din Mako şi Szeged, în special traumatologi şi anestezişti, care îşi caută un loc de muncă mai bun.

Turism medical cu familia

Ştefan Uram, poliţist la Nădlac, a venit cu fetiţa la un consult după ce aceasta a leşinat pe stradă. „Am fost cu ea la Spitalul Judeţean din Arad, la Pediatrie, dar nu am fost mulţumit de tratamentul dat. Eu am fost operat de două ori la Mako. În România au spus că am un fel de cancer la intestinul gros. Aici m-au făcut bine. L-am adus şi pe taică-meu, care în România nu mai avea nicio şansă.



Ştefan Uram mulţumeşte promtitudinea doctorilor din Mako

Acum dă cu sapa şi cu roaba, la 74 de ani. Soţia mea este gravidă în luna a treia şi va naşte aici", a spus Ştefan Uram. El spune că este fascinat de profesionalismul şi atenţia acordată de medicii unguri. „Te şi enervează doctorii de câte ori intră în salon să te întrebe cum te simţi. Dacă pun toate spăgile pe care le dau la medici la noi, ies mai ieftin aici cu toate cheltuielile. Iar condiţiile le vedeţi", a mai spus poliţistul. Uram a spus că o operaţie la stomac, pentru care a stat în spital o săptămână, l-a costat 1.200 de euro.



Sala de aşteptare în spitalul din Szeged

De unde taie alte state ale Europei

Ministrul bulgar al Sănătăţii, Anna-Maria Borisova, a anunţat luna trecută reducerea numărului de spitale din ţară de la 400 la 130. Ea spune că restul de 270 de unităţi medicale vor fi restructurate în centre de post-tratament sau în centre de îngrijire medicală. Borisova a declarat că Ministerul Sănătăţii va elabora o nouă metodologie pentru stabilirea salariilor medicilor din Bulgaria. Între criteriile prevăzute se vor număra gradul de dificultate a activităţii, calificările şi titlul deţinut.

Guvernul elen a redus, în mai, cu 21,5 % sumele pe care le plăteşte companiilor farmaceutice pentru medicamente compensate, potrivit săptămânalului financiar „Barron's". Grecia datorează 6 miliarde de euro acestor companii, sumă corespunzătoare consumului anual de medicamente compensate. Spania a anunţat aceeaşi măsură, reducând preţurile la care cumpără medicamentele patentate cu 7,5% şi preţul celor generice cu 25%. În Germania, reduceri de 10% urmează a fi aprobate de Parlament.

În plus, autorităţile din Grecia au făcut publice numele medicilor care evită să-şi plătească taxele la stat. Lista ruşinii include 57 de medici. Cei mai mari 11 datornici au primit amenzi de totalizează câteva sute de mii de euro.

Marea Britanie a anunţat ieri măsuri de austeritate în domeniul sănătăţii. Guvernul a anulat dreptul pacienţilor de a avea acces la un med

ic specialist în cel mult 48 de ore de la solicitare. De asemenea, s-a renunţat la limita de 18 săptămâni pentru timpul maxim de aşteptare în cazul tratamentelor spitaliceşti care nu constituie urgenţe. Guvernul a cerut managerilor din sistemul naţional de sănătate să taie cheltuielile curente cu 46%, pentru a economisi 850 de milioane de euro pe an, până în 2014.