Fascistul Trancă, un şomer cu cazier

Marius Zoltan Trancă (23 de ani), condamnat de două ori la închisoare pentru propagandă fascistă şi xenofobie, nu-şi găseşte loc de muncă. Tânărul este convins că privarea de libertate i-a distrus viitorul şi că în orice altă ţară europeană nu ar fi avut problemele din România.

Buzoianul Marius Zoltan Trancă este posesorul unui record juridic: este primul român condamnat de două ori la închisoare pentru fascism şi xenofobie. Tânărul a stat după gratii şase luni.

Citiţi şi:

Deutsche Welle: "În Europa, extremismul ia amploare"

Câţi criminali de război mai trăiesc în România

Alarmant/Pereţii cu simboluri naziste devin o obişnuinţă

Prima dată, Trancă a intrat în conflict cu legea la 16 ani, după ce a fost acuzat că a desenat svastica şi a lipit pe indicatoarele rutiere şi pe stâlpii de electricitate din Buzău afişe pe care scria „Fii Naţionalist". Mai mult, a desenat şi trei svastici pe sediul PSD Buzău. La acea vreme a scăpat doar cu o condamnare la trei luni de închisoare cu suspendare, dar a rămas în evidenţele Poliţiei ca un potenţial pericol, date fiind pornirile lui naţionaliste, fasciste şi antisemite. Condamnarea a fost pronunţată de Judecătoria Buzău pentru încălcarea articolului 317 din Codul Penal şi a Ordonanţei de Urgenţă nr. 31/2002.

Nu-şi găseşte de muncă pentru că este fascist

Recidivist

În 2008, la 21 de ani, Trancă a recidivat. Nu cu unul, ci cu trei dosare de cercetare penală! În două dintre ele, tânărul a fost judecat pentru răspândirea de simboluri fasciste, conform aceleiaşi legi ca şi prima dată. Prin cumularea dosarelor, s-a ales cu şase luni de închisoare. Faptele lui sunt destul de clare.

Potrivit rechizitoriului şi sentinţei Tribunalului Buzău, în cursul anului 2007, Trancă a desenat svastici pe câteva imobile din oraş. Mai mult, a „împodobit" monumentul eroilor antifascişti din Buzău cu lozinci naziste şi a desenat svastici pe toate crucile din cimitir.

Al patrulea dosar penal a fost atât pentru fascism, cât şi pentru antisemitism şi ameninţare. Plângerea a fost făcută de data aceasta de Lionel Zosmer, liderul comunităţii evreieşti din Buzău.

„Am văzut pe un site adresa nepoţilor mei de acasă cu foarte multe fotografii de-ale lor, iar mai jos scria «prindeţi şi aplicaţi soluţia». M-au ameninţat că îmi arată ei mie, că mă îmblânzesc ei pe mine! Mi se pare incorect faptul că a fost eliberat după şase luni", ne-a declarat Lionel Zosmer. Până la urmă, ultimele trei dosare au fost conexate de instanţă, iar Trancă a primit opt luni de închisoare cu executare efectivă. A executat şase luni, după care a fost eliberat pentru bună-purtare.

Rămas „fără viitor"

„Pentru fapta care mi-a adus condamnarea mă văd acum fără niciun viitor în această ţară. Consider că nu meritam să trec printr-o asemenea experienţă, pentru că sunt infractori mult mai periculoşi în această ţară, pe care legea îi ocoleşte. Într-o ţară civilizată, mi se respecta dreptul la opinie", mai spune Trancă. După experienţa din puşcărie, Marius Trancă încearcă să se reabiliteze. „În primul rând am cazier şi nu mă mai angajează nimeni, deşi n-am comis vreo infracţiune cu violenţă. Am încercat la diverse firme, dar, când aud ce am făcut, îmi întorc spatele", mai povesteşte tânărul.

George Ralea, patronul uneia dintre firmele la care tânărul a încercat să se angajeze, este tranşant: „Domnule, eu am auzit - de fapt tot Buzăul ştie - că are nişte apucături din astea ciudate. E cu fasciştii, cu naziştii, ceva de genul ăsta. Eu nu vreau să risc şi să am după aia probleme". Trancă nu a avut succes nici în alte locuri. „Spre exemplu, patronul de la o firmă de pază mi-a zis că m-ar angaja fără probleme dacă aş fi furat sau dacă aş fi dat în cap, dar pentru că am tinicheaua asta cu propaganda fascistă n-am nicio şansă", a spus tânărul.

Patronii se tem

Psihologii admit că există o anumită discriminare în astfel de cazuri. „Găsirea şi menţinerea unui loc de muncă depind şi de semenii din societate. Reacţia patronilor este una de autoapărare. Se tem de consecinţele angajării unei persoane care are trecut fascist", ne-a declarat psihologul Taisia Trică.

Autorităţile recunosc că persoanele care poartă stigmatul unei condamnări reuşesc foarte greu să se integreze şi mai ales să-şi găsească un loc de muncă. „Singura lui şansă ar fi să găsească un patron mai bun la suflet. Angajatorii fug de persoanele cu cazier, iar noi nu-i putem obliga să angajeze astfel de persoane", ne-a declarat Valeriu Dimciu, directorul AJOFM Buzău.

Paradă cu dosar penal

În 2009, la o paradă a modei de la Cazinoul din Constanţa, primarul Radu Mazăre (foto) a defilat, alături de fiul său, în uniformă de ofiţer german. Edilul a declarat atunci că parada nu a avut niciun fel de valenţe politice sau sociale. Ulterior, Radu Mazăre şi-a cerut scuze public pentru gestul său. Un timişorean a făcut plângere la Parchet împotriva acţiunii lui Mazăre, iar dosarul său se află în cercetare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Români condamnaţi pentru rasism

Andrei Molnar (foto), din Cluj, şi Grigore Opriţa, din Braşov, au fost primii români condamnaţi pentru manifestări cu caracter fascist şi xenofob, de după 1989. Molnar, un tânăr din Cluj, membru al grupării de extremă dreaptă „Gebeleizis", a fost acuzat în 2004 că organiza manifestări cu caracter fascist, rasist şi xenofob. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de trei ani", susţine Laura Popa, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Sibiu.

Scăpat de înalta curte

Braşoveanul Grigore Opriţa (foto), fost profesor de fizică, a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare pentru propagandă naţionalist-şovină şi pentru răspândirea, vânzarea, confecţionarea şi deţinerea, în vederea răspândirii, de simboluri fasciste, rasiste şi xenofobe.

Grigore Opriţa a fost acuzat că ar fi racolat tineri cărora le-ar fi insuflat ideologiile legionare, fasciste şi rasiste. În 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a găsit nevinovat şi l-a achitat. „Nu mai predam de ceva vreme şi aveam propria firmă de traduceri. Sunt convins că am fost condamnat fiindcă acea ordonanţă de urgenţă care tocmai se dăduse avea nevoie de victime. Din fericire, pot spune că am mai mulţi prieteni decât înainte", a spus Grigore Opriţa.  Gabriela Vişan, Flavia Cistian

Ce zice legea

Acţiunile lui Trancă au fost condamnate în baza Articolului 317 din Codul Penal şi a Ordonanţei de Urgenţă nr. 31/2002, care prevede „interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob.