Ce ne împinge să ne căutăm străbunii?

Nevoia de recunoaştere socială, de statut şi chiar curiozitatea îi fac pe oamenii obişnuiţi să-şi caute rădăcinile, apelând la diverse izvoare. Arborele genealogic poate deschide drumul către anumite drepturi, cum ar fi o moştenire. Dar chiar şi atunci când nu vine cu un asemenea „cadou“, produce satisfacţii personale.

Marile case regale se mândresc cu genealogii stufoase, a căror vechime se pierde în negura timpului. Conaţionalii noştri care provin din vechi familii boiereşti poartă mândria apartenenţei la o spiţă de neam nobil. Chiar şi oamenii obişnuiţi fac tapaj de rubedeniile lor de „os domnesc", chiar dacă acestea au pierit cu generaţii în urmă.

Maratonul de la capătul lumii

Ananaso-căpşuna, fructul verii 2010

La cozonac, înainte!

„Ştii că am avut în familie un conte italian. Poate că nu mă crezi, dar am văzut în actele noastre. E adevărat că s-a căsătorit cu o franţuzoaică...", m-a anunţat, mândru, un prieten. Astfel, dacă se dovedesc a fi cât de puţin nobile, familia şi rudele devin o bogăţie imensă.În spaţiul cultural românesc, interesul pentru genealogii datează încă din secolul al XVIII-lea, când boierii valahi şi moldoveni îşi construiau arborele genealogic, spune istoricul Adrian Majuru.

„Pot să dau ca exemplu familiile Dudescu, Golescu sau Cantemir, nu mai vorbesc de Ghiculeşti, Cantacuzini sau Brâncoveni. În folclor exista ideea de «os domnesc». Şi descedenţa chiar avea putere reală. Este cazul lui Petru Rareş, care, deşi copil din flori al lui Ştefan cel Mare, este adus la domnie de boierimea ţării după dispariţia celor doi fii ai marelui voievod, pe linie directă - Bogdan al III‑lea cel Chior şi Ştefăniţă", adaugă Majuru.

Drumul către o moştenire

Cazul lui Teodor Năstase, românul care a câştigat în instanţă cea mai întinsă moştenire din ţară este deja notoriu. La începutul acestui an, la Judecătoria din Pătârlagele, bărbatul câştiga pe fond, printr-o hotărâre încă nedefinitivă, 63.000 de hectare de pădure - aproape 10% din suprafaţa judeţului Buzău. Una dintre cele mai importante probe aduse în instanţă era un arbore genealogic care arată că medicul veterinar Teodor Năstase este urmaşul boierului muntean Preda Buzescu.

Moştenitorul Munţilor Buzăului, pentru că aceasta este proprietatea revendicată, a pus la dispoziţia judecătorilor un arbore genealogic cu rădăcini care pornesc de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în alcătuirea căruia au fost folosite numeroase date din Hrisovul lui Nicolae Alexandru Mavrocordat (1723), din hrisoavele domneşti ale lui Alexandru Vodă şi Mihnea Vodă, din „Cartea de alegere din 12 iunie 1802 făcută din porunca domnitorului Mihai Constantin Şuţu Vodă şi Anaforaua ce însoţeşte acest hrisov, întărite de domnitorul Constantin Alexandru Ipsilanti în 14 mai 1805", după cum se arată în motivarea sentinţei.

Pentru alcătuirea „spiţei neamului" domnului Năstase au fost folosite mai multe acte vechi existente la Arhivele Statului, direcţia judeţeană Buzău. Gheorghe Rusen, fostul avocat al lui Teodor Năstase, nu s-a îndoit nicio­dată de veridicitatea probelor, afirmând că documentele pe baza cărora a fost realizat arborele genealogic provin din surse foarte sigure. „De la străbuni, de la primărie, dar şi din alte procese anterioare în care au fost părţi Academia Română şi moşnenii".

Primele izvoare pe care le avem, însă, cu toţii la îndemână pentru a ne afla străbunii sunt vechile fotografii de familie, dar şi rudele în vârstă care-şi pot aminti detalii importante din istoria propriului neam. Dacă, însă, nu e vreo moştenire la mijloc, de ce ne-ar interesa, totuşi, de unde ne tragem?

De la interes la simplă curiozitate

Să fie vorba de un interes pentru status social, de aspiraţii generale către respectabilitate socială? „Toate aceste motive la un loc. Pentru unii, aflaţi în căutare de legitimitate, propria genealogie are o importanţă crucială. Vedeţi cazul descendenţilor principelui Carol Mircea, fiul natural, dar nerecunoscut, pe care regele Carol al II-lea l-a avut în urma relaţiei cu Zizi Lambrino, descendenţă recunoscută în ultimii ani. Pentru cei mai mulţi, aflarea străbunilor reprezintă, însă, o simplă curiozitate", explică istoricul Adrian Majuru, pentru „Adevărul".

Genealogia este una dintre cele mai vechi ştiinţe auxiliare ale istoriei, arată specialiştii. Termenul provine din limba greacă: „genos" înseamnă rasă, iar „logos" - cuvânt, învăţătură, ştiinţă. Cele mai utilizate izvoare sunt actele de stare civilă, registrele de stare civilă care cuprind naşteri, căsătorii, decese, registrele parohiale cu date asupra botezurilor, cununiilor, deceselor, însemnările manuscrise marginale de pe vechi tipărituri, corespondenţa din arhivele personale, pisaniile, diplomele de înnobilare, de înălţări de grad, foile de zestre, testamente, pomelnice, inscripţiile funerare, registre de ranguri nobiliare şi altele, arată profesor-doctor Adina Berciu Drăghicescu, de la Universitatea din Bucureşti, în lucrarea „Ştiinţele auxiliare ale istoriei".

Un demers dificil

Cu excepţia genealogiilor familiilor nobiliare, românii îşi pot reconstrui cu greu genealogia. „Un simplu cetăţean nu se poate urca în istorie mai departe de mijlocul secolului al XIX-lea, cu precizarea că, pentru Transilvania, lucrurile pot sta diferit. Şi asta datorită, în primul rând, arhivelor parohiale care ţineau lista civilă până la apariţia primăriilor moderne", explică istoricul.

Spre deosebire de România, în Marea Britanie, de exemplu, există mai multe baze de date, accesibile pe internet, care cuprind genealogii. Aici, spune istoricul, un asemenea demers este foarte dificil deoarece nu a existat o preocupare constantă pentru arhivarea sistematică a acestor tipuri de informaţii.

Termeni sociologici

Descendenţa este totalitatea rudelor în linie directă coborâtoare ale unui nucleu familial sau ale unei persoane (copii, nepoţi, strănepoţi etc.).

Afinitatea reprezintă raportul juridic între un soţ şi rudele celuilalt soţ (de exemplu, între gineri şi socri, între cumnaţi). Un soţ este afinul rudelor celuilalt soţ în acelaşi fel şi grad în care acest din urmă soţ este rudă cu rudele sale.

Familia este, în sens larg, grupul social ai cărui membri sunt legaţi prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopţiune şi care trăiesc împreună, cooperează sub raport economic şi au grijă de copii.

Genealogia, în sens general, este o afirmaţie, scrisă sau orală, referitoare la înaintaşii, strămoşii unei persoane, la descendenţa acesteia. În antropologie şi sociologie, genealogia constituie o componentă a sistemelor de rudenie.

Relaţii genealogice sunt acele relaţii în care indivizii sunt definiţi social ca aparţinând aceleiaşi categorii sau aceluiaşi grup social, deoarece se consideră înrudiţi.

Rudenia este apropierea biologică (bazată pe legături de sânge sau realizată prin căsătorie) sau spirituală (năşia, frăţia de cruce etc.), socialmente recunoscută între indivizi umani.

* Sursa: Dicţionar de sociologie, coordonat de Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu

Atracţia stă în gene

Potrivit unui studiu făcut de americani, citat de „Corriere della Sera", oamenii nu-şi aleg partenerii de viaţă în funcţie de culoarea ochilor, a părului sau a pielii, aşa cum ne-am aştepta, ci în funcţie de strămoşii acestora. O echipă de la University of California a analizat efectul strămoşilor asupra alegerii partenerilor de viaţă la unele populaţii sud-americane, de mexicani şi portoricani, stabiliţi atât în ţările lor de origine, cât şi în Statele Unite.

A reieşit că atât mexicanii, cât şi portoricanii au tendinţa de a-şi alege „perechea" dintre persoane dotate cu un amestec de gene americane şi europene şi, respectiv, afro-europene, similar celui propriu.

Ce conţine un arbore genealogic

Arborele genealogic reprezintă un extras din tabelele descendenţilor cuprinzând numai urmaşi în linie bărbătească ai unui strămoş comun. Este definit şi ca o reprezentare grafică, înfăţişată de obicei sub forma unui arbore cu ramuri pornite dintr-un trunchi comun şi care redă filiaţia membrilor unei familii şi indică gradul de înrudire între ei.

Într-un arbore genealogic, tabla ascendenţilor reprezintă o listă a persoanelor care se înrudesc, pornindu-se de la un individ considerat rezultatul evoluţiei unei familii.

Tabla descendenţilor reprezintă o listă a persoanelor care se înrudesc, pornindu-se de la un individ şi urmărindu-se toţi descendenţii săi.
Termenul de generaţie desemnează totalitatea oamenilor care sunt de aceeaşi vârstă şi la aceeaşi distanţă de un individ considerat comun. Se apreciază că generaţia genealogică apare la un interval de 30 de ani şi durează 65 de ani.

Americanii, obsedaţi de genealogie

Sarah Jessica Parker

Dacă românii care nu au istoria şi ştiinţele ei conexe printre ocupaţiile de bază au pornit de curând în căutarea strămoşilor, în Europa de Vest şi în Statele Unite ale Americii asistăm la o adevărată industrie a genealogiei personale.

Într-un articol recent, revista „The New Yorker" aduce în prim-plan această industrie care a făcut posibilă apariţia unor „consultanţi genealogici" sau genealogişti, a numeroase cărţi de profil şi a câtorva show-uri de televiziune de mare audienţă. Toate au un ingredient de bază pentru ajunge la sufletul cititorilor sau audienţei, după caz: celebrităţile.

La „Faces of America", emisiune a canalului PBS, realizată de Henry Louis Gates (care „ia urma" ADN-ului, folosind genetica pentru a descoperi istoria unor familii), şi-au găsit strămoşii actriţele Meryl Streep şi Eva Longoria, patinatoarea Kristi Yamaguchi sau realizatorul de televiziune Stephen Colbert.

Strămoşi interesanţi

Jamie Oliver

La începutul lunii martie, cu un episod dedicat genealogiei vedetei din „Sex and The City", Sarah Jessica Parker, NBC a lansat o serie de emisiuni de profil, „Who Do You Think You Are?" („Cine crezi că eşti?", în traducere). Realizatorii seriei promit şi alte episoade „incendiare" cu vedete de la Hollywood: Brooke Shields, Susan Sarandon sau Spike Lee.

În cadrul emisiunii, Sarah Jessica Parker a descoperit cu surprindere că printre strămoşii ei din arborele genealogic se regăseşte Esther Elwell, arestată şi acuzată de acte de vrăjitorie, fiind judecată în cadrul celebrului proces al vrăjitoarelor din Salem, din 1692.

Un alt star, „bucătarul"

Kylie Minogue

Jamie Oliver a cerut unui genealogist care realizează o emisiune televizată să se ocupe de arborele lui genealogic. Vedeta a afirmat că, în ciuda înfăţişării sale europene, ar avea origini africane. Jamie Oliver, născut în Essex, Marea Britanie, spune că a descoperit că în urmă cu şase generaţii, strămoşii lui locuiau în Sudan.

Nici vedeta australiană Kylie Minogue nu a scăpat de „umbra trecutului", genealogiştii descoperind că strămoşii ei au fost, de fapt, nişte răufăcători englezi deportaţi în Australia.