Mai citesc românii?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tumultul recent din lumea culturală, concentrat la Târgul de Carte Bookfest, ne obligă să ridicăm, fireşte, această întrebare: care este relaţia românilor cu literatura? Legătura românilor cu literele pare a fi încă o necunoscută calculată în funcţie de preocupările imediate ale zilei de mâine. Cu toate acestea, câţi români mai ţin cărţi pe noptieră?

Unul din cinci români recunoaşte că nu citeşte deloc cărţi, potrivit unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie şi bazat exclusiv pe declaraţiile respondenţilor. O analiză vigilentă a acestei cercetări scoate însă la iveală o mulţime de alte lacune în bibliografia pe care şi-au însuşit-o românii. Un singur exemplu: cărţile preferate ale celor care citesc sunt romanele, în timp ce autorul invocat rămâne, cu predilecţie, Mihai Eminescu.

Citiţi şi:

Ce titluri recomandă vedetele

Adrian Georgescu, scriitorul timpului prezent

Această nedumerire rămâne şi dacă ne gândim că persoane trecute de mult de prima tinereţe şi, cum se cuvine, care au depăşit şovăiala cu care îşi alegeau, înainte, lecturile, sunt încă ancorate în bibliografia şcolară, pe care o depăşesc, arareori, cu ajutorul titlurillor bestseller. În clasamentul autorilor favoriţi, poetul naţional (care adună 10% din răspunsuri) este urmat de Alexandre Dumas (7%), Mihail Sadoveanu (6%), Marin Preda (4%) şi Ion Creangă (3%), iar ultima carte citită este fie un roman (40%), fie un volum religios (10%) sau o carte profesională (10%).

Dacă procentul celor pentru care dezordinea culturală nu e o prioritate, nu trebuie ignoraţi aici nici cei care pot învinge, pentru câteva ore, grija zilei de mâine şi inutilitatea aparentă a lecturii. Chiar dacă la piaţa cărţii româneşti contribuie decisiv manualele şcolare şi cărţile motivaţionale ce relevă, inspirat, clişeele prăfuite despre sensul vieţii, librăriile şi editorii privesc cu încredere viitorul vânzărilor. În plus, de fiecare dată când „coboară în stradă", cultura mobilizează, fizic, mulţimi considerabile.

Astfel, generalizarea brutală - citesc sau nu românii? - poate modela discuţia în diferite direcţii. Putem, sigur, deplânge lispa capacităţii de selecţie a lecturii, de la izolarea în pioşenie în mijloacele de transport în comun, prin intermediul cărţilor de rugăciuni, până la frenezia cu care sunt cumpărate volume ce nu au legătură cu literatura. Putem deplânge, la fel, avangarda puternică formată din cititul fotografiilor, internet sau televiziune.

Pe de altă parte, există, de necontestat, o mulţime de alţi români pentru care plăcerea lecturii nu poate fi învinsă. Putem, cu toate acestea, să trasăm o linie rigidă, să separăm grâul de neghină şi să vedem ce taler al balanţei este mai greu?

„La noi nu există o cultură a lecturii"

Scriitorul Cezar Paul-Bădescu, redactor-şef al suplimentului „Adevărul Literar&Artistic", consideră că, deşi majoritatea românilor nu se poate încadra în categoria celor care citesc cu regularitate, nu trebuie omis grupul celor pasionaţi de lectură. Cezar Paul-Bădescu, decorat, în anul 2000, cu medalia „Mihai Eminescu" pentru merite culturale deosebite, este autor, printre altele, al volumelor „Tinereţile lui Daniel Abagiu" şi „Luminiţa, mon amour".

Din postura de scriitor, el contestă cu vehemenţă rezultatele sondajului realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, explicând că românii se simt stânjeniţi să recunoască distanţa dintre ei şi literatură. „Un recent sondaj realizat de IRES şi Strategie ne spune că doar unul din cinci români nu citeşte deloc cărţi, că preferatele românilor sunt romanele şi că jumătate dintre cititori afirmă că citesc şi poezie. Drept să spun, nu cred deloc în aceste rezultate. Cu siguranţă, cei chestionaţi au susţinut că citesc, deşi nu au mai pus de mult mâna pe o carte, pentru că nu e deloc plăcut să recunoşti că eşti un troglodit.

În comparaţie cu alte ţări - Germania, Franţa, Marea Britanie, de exemplu - românii citesc extrem de puţin, la noi nu există deloc o cultură a lecturii ca în alte părţi. Asta se vede în primul rând din vânzările pe care le au editurile. Dar, dacă masa de oameni nu e deloc interesată de lectură, există un număr restrâns de indivizi împătimiţi pur şi simplu de cărţi, care-şi subliniază prin asta diferenţa faţă de mulţime. Am cunoscut astfel de oameni şi-i consider admirabili. E, într-adevăr, o bună metodă de a te detaşa de gloată", explică Cezar Paul-Bădescu.

"Există un număr restrâns de indivizi împătimiţi de cărţi. Am cunoscut astfel de oameni şi-i consider admirabili."
Cezar Paul-Bădescu
scriitor şi jurnalist

„Literatura nu s-a terminat la clasici!"

Scriitorul Filip Florian, autor al volumelor „Degete mici", „Băiuţeii" şi „Zilele regelui" este mai optimist în ceea ce priveşte relaţia românilor cu literatura. „E adevărat că nivelul este jos, dar este departe de a fi o tragedie. Eu zic că panta pe care merg lucrurile este, totuşi, ascendentă", susţine Filip Florian.

Acesta explică prăpastia dintre români şi cărţi apelând la distanţa dintre manualele şcolare şi autorii contemporani. „Dacă în manuale s-ar veni mult mai aproape de literatura actuală, ar apărea o poftă autentică la elevi de a-şi cumpăra şi de a citi alte cărţi. A rămas, acum, un uriaş hiatus între literatura care se predă la şcoală şi ce se citeşte cu adevărat", crede Filip Florian. Potrivit acestuia, în loc să exploateze pasiunea pentru citit, absolvenţii de şcoală nu ştiu cum să mai fugă de cărţi. „La noi, în şcoli, sunt tablouri cu clasici în clase, pe coridoarele şcolii. Or, literatura nu s-a terminat acolo. Bietul elev nu poate afla decât pe cont propriu că mai sunt şi alţii, care scriu şi astăzi", explică Filip Florian.

Deşi este optimist, scriitorul Dan Lucian Teodorovici, susţine şi el că reflexele şcolii în literatură sunt învechite. „Nu am cunoştinţă de profesori care să-şi fi schimbat într-un mod semnificativ optica şi să contribuie foarte mult la interesul pentru literatură. Ei o fac în măsura în care le-o cere programa", este de părere Dan Lucian Teodorovici.

 Acesta crede însă că, în viitor, situaţia va cunoaşte o îmbunătăţire semnificativă. „Pe lângă eforturile editurilor, care s-au profesionalizat, la creşterea interesului pentru literatură a contribuit şi internetul. Au apărut multe bloguri dedicate literaturii, iar acestea sunt motive de optimism".

"Dacă în manuale s-ar veni mult mai aproape de literatura actuală, ar apărea o poftă autentică la elevi de a-şi cumpăra şi de a citi alte cărţi."
Filip Florian
scriitor şi jurnalist

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite