Articole scrise de Laurenţiu Ungureanu

Laurenţiu Erbiceanu a fost inginerul care a modernizat portul Constanţa, Constantin Erbiceanu, prieten cu Nicolae Iorga, a fost mare cărturar al Moldovei, iar Constanţa Erbiceanu a fost una dintre întemeietoarele şcolii româneşti de pianistică. Numit...

Racoviţenii sunt o familie atestată pe pământul românesc încă din secolul al XV-lea, cu trei domnitori ai Moldovei şi ai Ţării Româneşti şi cu alţi mari boieri în arborele genealogic. Emil, însă, este singurul dintre descendenţii neamului Racoviţă al...

Scarlat Callimachi n-a fost niciodată un personaj comod, uşor de descoperit. Avea averi şi era boier mare, dar ajunsese comunist. Absolvise Dreptul la Paris, dar pleda mai mult în gazete. Era poet şi eseist, dar îşi folosea talentul în slujba propaga...

Asociaţia MozaiQ, organizaţie comunitară a persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi persoane transgender) din România a depus o plângere adresată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu privire la afirmaţiile senatorului PNL Leo...

Beldimanii, boieri moldoveni cu origini ungureşti, au jucat roluri importante în politică, administraţie şi cultură. Dintre toate moştenirile lăsate de ei, ziarul „Adevărul“, apărut în 1871 din pasiune şi venin, a dăinuit peste secole regimurilor pol...

Ernest Latham, fost ataşat cultural al SUA la Bucureşti, vorbeşte despre experienţa sa în România şi despre cel mai recent volum al său, publicat la editura Vremea, „J. Breckinridge Bayne, un doctor american pe frontul românesc, 1916-1919“

La atâţia domnitori, logofeţi, arendaşi, şefi de instituţii moderne şi mari oameni politici, trebuie să înţelegem, omeneşte, că o colecţie serioasă a faptelor neamului Ghica (cu variantele Ghyka sau Ghika) e prohibitiv de anevoioasă. Nu se poate face...

EPISODUL 1 În fiecare vineri, vreme de 16 de săptămâni, vom prezenta istoriile mari şi mici ale celor mai importanţi oameni din trecutul boieresc al acestei ţări. Nu sunt istorii de manual, nu vorbim în termeni de spiţe de neam.Scriem jurnalistic, om...

Antropologul american Katherine Verdery a fost suspectată de Securitatea comunistă că este un spion maghiarofil, trimis să discrediteze România. Autoarea vorbeşte despre călătoriile sale în calitate de cercetător american într-o ţară comunistă din Eu...

Cum este privită sexualitatea din perspectiva psihologiei evoluţioniste? Care sunt semnele comportamentului seductiv? Care e diferenţa dintre comportamentul şi orientarea de tip homosexual? 4 cercetători români răspund la aceste întrebări duminică, 2...

Crematoriul „Cenuşa“ din Capitală încă păstrează urnele unora dintre cei mai puternici comunişti din epoca lui Gheorghiu-Dej. Reporterii „Weekend Adevărul“ au răscolit istoria staliniştilor din România cu ocazia unui „Tur al totalitarismelor“, organi...

După aproape şapte ani în care a fost condusă de Ion Iliescu, după zeci de ani în care a cunoscut trei dictaturi, România a virat la dreapta. Era 17 noiembrie 1996. Alesul era tot un „escu“. Emil Constantinescu. Cei mai mulţi îşi amintesc prima dată ...

Comemorările dedicate victimelor incendiului din clubul Colectiv au readus în discuţie toate problemele societăţii. Rănile încă nevindecate de pe corpurile supravieţuitorilor spun, totuşi, mai mult decât poveştile despre corupţie şi neglijenţă instit...

Istoricul Alexandru Armă caută, cu înfăcărare de jurnalist, dar cu rigoare academică, poveştile şi luptele cavalerilor aerului din România aflată în Primul şi Al Doilea Război Mondial. Cea mai recentă carte a sa, „Rănile unui oraş, Bucureşti bombarda...

Nomenclaturiştii din perioada lui Nicolae Ceauşescu au vrut toţi să fie oameni cu carte. O parte dintre aceştia au fost absolvenţi de facultăţi, la fără frecvenţă, la vârste înaintate. Aveau diplome. În esenţă, însă, aceştia erau analfabeţi funcţiona...

Actorul şi cântăreţul Ioan Gyuri Pascu a murit în această dimineaţă, în urma unui infarct. Artistul, în vârstă de 55 de ani, mai avusese probleme mari de sănătate, în decembrie 2010 suferind un atac cerebral vascular.

Nicolae şi Elena Ceauşescu au vrut să fie despoţii nemuritori luminaţi. Şi s-au comportat ca atare. Toată puterea a fost a lor, aşa cum şi ţara asta a fost a lor. Părea că nimeni şi nimic nu-i va putea înlătura vreodată din fruntea statului. Totuşi, ...

Când a primit prima maşină, Mihai I nici măcar nu era rege. Avea doar şase ani, dar o pasiune înnăscută pentru caii-putere. Regele a avut multe maşini. Dar preferata sa a fost mereu Jaguarul SS 100 Supersport. Vă prezentăm, în rezumat, fascinanta odi...

Nicolae şi Elena Ceauşescu au fugit de pe acoperişul Comitetului Central al PCR vineri, 22 decembrie 1989, la ora 12.08. Momentul a dat peste cap brusc regulile jocului, o parte au fost prinşi în ofsaid, însă mulţi jucători au rămas în teren. Sau au ...

Regina Elisabeta a scris sub pseudonimul Carmen Sylva şi a avut o mulţi admiratori, printre care scriitorul francez Pierre Loti. Toată istoria acestei prietenii e redată în volumul „În jurul Exilatei. La Sinaia, Bucureşti, Veneţia“ de Carmen Sylva (R...

Peste 25.000 de romi au fost deportaţi în Transnistria în urmă cu 74 de ani, la ordinul marşalului Antonescu. Deportările din Transnistria, alături de alte politici ale vremii, arată că şi liderii români poartă responsabilitatea Holocaustului romilor...

În România e un fenomen relativ nou, dar la fel de răspândit ca peste tot. Sunt o mulţime de reclame, filme, reviste, cărţi care garantează că ne pot face mai buni, mai inteligenţi, mai de succes. Au apărut fără să ne dăm seama şi ne-au furat cu prom...

Am fost acasă la Neagu Djuvara. Am băut vin roşu, am mâncat ciocolată cu mentă şi am povestit despre toate. Neagu Djuvara tocmai a împlinit 100 de ani. Glumeşte spunându-şi „Moş Neagu“. Ştiţi cum se vede lumea de la vârsta aceasta? Hai, că se poate....

Nicolae Şt. Noica spune că a fost călăuzit, în toată activitatea sa, de exemplul predecesorilor săi, pe care l-a primit ca pe un testament, chiar dacă nu i-a urmat în carieră. De pildă, unchiul său, filosoful Constantin Noica, i-a împrumutat o axiomă...

Victoria Dragu Dimitriu a ajuns la cel de-al 11-lea volum din seria sa de istorii ale locuitorilor Capitalei: „Povestea unei doamne din Bucureşti, Tatiana Mărgescu“, publicat la editura Vremea, în colecţia „Planeta Bucureşti“. Autoarea vorbeşte despr...

Ateneul Român nu e doar unul dintre simbolurile culturale din Bucureşti. Istoria construcţiei sale rămâne şi astăzi cel mai frumos exemplu de dăruire al unei întregi generaţii de intelectuali. „Adevărul“ vă prezintă procesul care a dus la succesul su...

Silvia Colfescu, director editorial la editura Vremea, vorbeşte despre fericire – fericirea de a trăi printre cărţi, de a citi, în fine, de a avea mereu aproape Cartea. Aflaţi din acest interviu, aparte de savuroase istorii personale, cum se cultivă ...

Prima scriere autobiografică din literatura română, semnată de Teodor Vârnav, un boiernaş obscur de la începutul secolului XIX, cu talent literar şi cu mult haz, spune multe despre traiul şi despre obiceiurile românilor de odinioară. „Istoria vieţii ...

În anul 1985, Nicu Ceauşescu a fost surprins, în mijlocul găştii, în situaţia de gânditor, spre surprinderea tuturor. „A fi sau a avea“, a întrebat, cu importanţa unei grave dileme lăuntrice. Subtil, profund, Shakespeare direct! Sfâşietoare trebuie s...

Prin anii ’80, dacă puneai fierul de călcat în priză, Ceauşescu vorbea şi de-acolo. Aşa se zicea în vremea aceea. Erau sătui oamenii de societatea socialistă multilateral dezvoltată, iar dictatorul era peste tot. Era fratele cel mare. Big Brother. Da...

Istoriile personale ale bucureştenilor vor fi mereu mai atrăgătoare decât istoria impersonală a Bucureştiului. Mai ales când se află în mâinile unuia dintre cei mai dedicaţi oameni care au iubit acest oraş. Dovadă e volumul celebrului doctor şi memor...

În interbelic, Ionel era un proscris: fiul unui militant comunist, la periferia societăţii. S-a ridicat până la vârful partidului. În ceauşism, tovarăşul Iliescu ajunsese exilat şef de judeţeană. A făcut o Revoluţie. În România postdecembristă, domnu...

În urmă cu apropae un secol, începând cu ziua de Sântămăria Mare, 15 august 1916, Bucureştiul devenea ţinta avioanelor germane. România intrase în razboiul de reîntregire naţională, iar entuzismul din prima zi avea să fie curmat de zgomotul primelor ...