Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Cum a ajuns Bucureştiul „Micul Paris"

adevarul

Publicat: 22.11.2011 08:41

Ultima actualizare: 08.08.2022 14:37

Vorba rârâită, cântecele din localuri, viaţa boemă şi rafinamentul doamnelor de la Şosea au făcut din Bucureştiul anilor 1900 copia capitalei Franţei

De la bulevard puteai cumpăra „delicatese comestibile", doamnele alunecau pe bulevard în mătăsuri aduse din străinătăţuri şi se auzea mai des „Bonjour, cherie" decât „Bună ziua". Era Bucureştiul începutului de secol în care începeau să se adune tot mai multe naţii, să se etaleze maniere şi să circule tot felul de mărfuri din afară. Mai mult decât clădirile cu arhitectură deosebită, Bucureştiul a devenit „Micul Paris" datorită atmosferei.

E adevărat că Dâmboviţa nu e Sena, iar Arcului de Triumf nu i se întinde niciun Champs Ellysée la picioare, ca un covor roşu, dar ştim cu toţii că la un moment dat, în istorie, Bucureştiul cu un trafic cumplit şi clădiri ridicate după imaginaţia nebună a fiecăruia a fost „Micul Paris".

Este vorba de a doua parte a secolului al XIX-lea, când Capitala începuse să se umple cu tot felul de naţii. Albanezi, austro-ungari, „mozaici", greci, italieni, elveţieni se pripăşiseră prin casele bucureştene şi construiau afaceri sau îşi găsiseră de muncă.

Click pe fotogalerie pentru a vedea mai multe imagini cu cartierul Uranus!

Nici balcanic, nici oriental
„Având aportul unor variate demografii venite din Europa urbană, Bucureştiul se schimbă în cele mai detaliate repere urbanistice, iar vestimentaţia, gesturile, accesoriile cotidiene ajung să fie aidoma celor de la Paris. Limba franceză era vorbită frecvent pe stradă şi pe anumite paliere sociale; includem aici şi o mare parte din middle class", explică istoricul Adrian Majuru în volumul „Bucureştii vechi şi noi".

Adevăratul „Mic Paris" se impune însă la începutului anilor 1900. „Pentru majoritatea negustorilor şi liber-profesioniştilor balcanici, adevăratul Paris era prea îndepărtat şi prea costisitor şi de aceea, în Bucureştiul europenizat, au descoperit un Paris în miniatură. De aici vine denumirea de «Micul Paris», din uimirea smulsă călătorilor balcanici de un Bucureşti care s-a schimbat cu repeziciune, eliminând punţile care-l legau de Orient şi Balcani, pentru a se lega de Europa prin modelul cultural francez, de la vestimentaţie şi limbă, la arhitectură şi preocupări cotidiene. Sintagma de «Micul Paris» pentru Bucureşti apare treptat în ultimele decenii ale secolului al XlX-lea şi se impune în jurul anilor 1900", completează istoricul.

Comunismul a ucis spiritul
De altfel, istoricii sunt de părere că asemănarea cu Capitala Franţei a venit şi când la cârma urbei s-au găsit oameni care ştiau ce au de făcut pentru a face oraşul să înflorească. Unul dintre primarii de vază a Capitalei a fost Pache Protopopescu, dar Dem. I. Dobrescu a fost cel supranumit „primarul-târnăcop" pentru că s-a implicat în multe proiecte urbanistice. A construit ştranduri, a lărgit marile artere, a amenajat parcurile Snagov şi Băneasa. Şi Regelui Carol al II-lea îi datorăm sistematizarea părţii de nord a Bucureştiului.

Comunismul a înghiţit în tăvălugul lui „Micul Paris". Cum populaţia de la ţară a fost adusă la oraş, s-a pierdut spiritul urban care atrăgea cu el şi atmosfera de oraş cosmopolit.