Braşov: Locuinţele sociale au rămas teren viran

Promsiuinile neonorate lovesc tocmai familiile cu probleme sociale

În mai 2008, primarul George Scripcaru şi deputatul Gabriel Andronache  promiteau construirea a 12 blocuri, pentru 400 de familii nevoiaşe. Şi acest poiect a fost uitat de edili, iar responsabilitatea a fost pasată către ANL.

Mai citiţi şi:

Campusul şcolar de la Metrom, un şantier abandonat

Urşii n-au mai aşteptat bariera cu ultrasunete

Braşovul subteran, o promisiune dată uitării

Grija braşovenilor rămaşi pe drumuri, după ce au fost evacuaţi din casele retorcedate sau care nu îşi permiteau achiziţionarea unei case părea că a luat sfârşit în mai 2008, când Primăria Braşov anunţa că va construi două ansambluri rezidenţiale destinate în exclusivitate lor. Iar urgenţa construirii acestor unităţi locative era dată de sutele de cereri pentru o locuinţă: „Blocurile se vor construi, dar s-a schimbat doar finanţatorul, respectiv ANL, şi constructorul. În prezent, avem 91 de cereri pentru locuinţe sociale şi alte 200 de dosare de la persoanele evecuate din casele naţionalizate", a explicat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

Primarul George Scripcaru şi actualul deputat Gabriel Andronache  promiteau, în fruntea unei caravane a presei adusă la momentul predării amplasamentului, că în maximum trei luni vor demara lucrările la primele blocuri de la ansamblul din Fundătura Hărmanului. Mai mult, edilii s-au arătat convinşi că, în termen de un an, complexul locativ urma să fie deja finalizat, dar chiar şi în ziua de astăzi respectivul teren a rămas doar un câmp gol.

Proiectul a rămas doar pe hârtie

Cel puţin la nivel toretic, cele 12 blocuri erau prevăzute cu mansardă şi câte 37 de parcări subterane. Fiecare bloc urma să aibă câte 32 de apartamente cu două camere şi garsoniere. Şase dintre ele urmau să fie ridicate pe strada Fundătura Hărmanului, pe terenul pe care se organiza târgul de animale, iar celelalte şase în zona Bartolomeu - Stupini. Imobilele urmau să fie construite şi administrate de către RIAL din fonduri proprii, din fonduri provenite din bugetul local şi din fonduri alocate de Ministerul Lucrărilor Publice.

La acea vreme, autorităţile locale spuneau că vor exista două tipuri de locuinţe care, deşi vor arăta la fel, vor avea statut diferit. Unele blocuri vor fi destinate exclusiv chiriaşilor, celor care nu doresc să cumpere, ci să locuiască cu chirie pe toată perioada vieţii sau pe o perioadă determinată. Altele vor fi destinate vînzării, iar preţul la care locuinţele vor fi vândute va fi cel de construcţie şi nu cel dat de piaţa imobiliară, respectiv maximum 700 euro/mp, preţ cu mult peste preţul real, după cum dovedeşte situaţia economică actuală.