VIDEO Agricultură pe Tamasidava, o veche cetate dacică

Tamasidava este, conform spuselor arheologilor, a doua cetate dacică ca mărime și importanță după Sarmisegetusa. Este situată în comuna Pâncești și situl arheologic, în care s-au făcut săpături aproape 40 de ani, este abandonat din 1994. 

Localnicii recunosc că de câțiva ani încoace niciun om interesat de arheologie nu mai face săpături. Acesta este motivul pentru care sătenii au decis să cultive terenul cu porumb. Ba mai mult, oamenii încasează pe vechea cetate dacică subvenții de la APIA.
De-a lungul celor aproape 40 de ani de săpături, din Tamasidava, arheologii au reușit să scoată la lumină tezaure monetare, bijuterii, arme, unelte dar și un număr impresionant de fragmente ale vaselor din ceramică folosite de daci. Lucrările au încetat însă la Tamasidava în 1994, din lipsă de fonduri.

Citeşte şi primele părţi ale anchetei:

Subvențiile europene, mină de aur pentru șmecherii cu bani

Pășune la schimb cu 10 mii de tone de moloz în Letea Veche

Fonduri UE, la nevasta contabilului din Primăria Berzunţi

Deal de basm, distrus de construcția unui supermarket

„Cioburile de ceramică sunt răspândite pe întreaga zonă. Când erau populate, arătau ca un mic orășel. Aveau armată, funcționari care strângeau dările, negustori și chiar și un conducător. În exterior erau câmpuri cultivate în special cu viță de vie pentru producerea vinului", a spus istoricul Eugen Șendrea, fostul director al Oficiului Județean pentru Patrimoniul Cultural Național Bacău.

Gheorghe Balcan (75 de ani), localnic, își amintește fel de fel de povești de la bunica sa. Ea, la rândul ei, le știe de la străbunica sa și tot așa, din generație în generație. L-am găsit pe om în timp ce dădea foc la miriște, pentru a stârpi dăunătorii. Vrea să iasă culturi bune de porumb, deoarece trebuie să pună mâna pe subvenții de la APIA. „Bunica mea îmi povestea cum toată zona asta era plină de şerpi. Cică erau nişte şerpi mari, rămaşi de pe vremuri. Bătrânii le dădea cu lingurile de lemn în cap şi apoi îi stropeau cu lapte ca să îi omoare. Cică aveau capul mare cât pumnul unui bărbat", afirmă omul şi strânge degetele de la mâna dreaptă ca să ne imaginăm dimensiunile capului dihaniei.

Balcan susţine că ştie cu exactitate cum era aşezarea veche a dacilor. „La capătul pădurii era crama unde dacii făceau vinul! Asta o ştiu de la femeile din sat! Alături, era podgoria! Cât vedeţi cu ochii, vreo opt hectare, tot viţă-de-vie era. Mai încolo, pe deal, erau nişte zone de unde dacii îşi aprindeau grămezile de fân atunci când năvăleau atacatorii. Dincolo, era cimitirul", afirmă omul şi arată cu mâna pe partea cealaltă a drumului.

El îşi mai aminteşte şi cum au început primele săpături. „Era un profesor de istorie care a stat, pe timp de vară, 30 de ani aici, la noi, la Pânceşti. Avea o grotă în pământ, ca o peşteră, în care dormea şi ziua şi noaptea. Uneori venea cu tot cu soţie, mai ales vara, cand era cald. Devotat om! Păcat că nu-mi mai amintesc acum numele lui", afirmă omul şi ne arată grota în care dormea arheologul.

Balcan recunoaşte că de câţiva ani, oamenii şi-au întins moşiile pe terenul unde, cândva, era cetatea dacică. Singurul motiv este acela ca să facă mai multă recoltă şi să primească subvenţii mai mari de la APIA. „Nu-i mare câştig! Anul trecut am luat vreo 12 milioane de lei (n.r. - 1.200 lei), dar, na, tot mai bine decât nimic", a mai adăugat bărbatul.

Ioan Moţoc, primarul comunei, recunoaşte că, deşi Tamasidava este la graniţa cu comuna vecină Răcătău, face tot efortul să-i rămână vechea cetate în zona sa. „Eh, e mai bine aşa! E mai mare punctajul la dosar dacă avem vreo astfel de cetate", a afimat edilul Moţoc. (Olimpia Filip)

Citeşte continuarea anchetei mâine, pe bacau.adevarul.ro: "Agricultorii din Dămieneşti: Şi fără pământ, şi cu banii luaţi "

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundației Soros România, în cadrul programului Jurnalism de investigație în slujba interesului public. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros România. www.soros.ro