Subvențiile europene, mină de aur pentru șmecherii cu bani

Zeci de milioane de euro, date de Uniunea Europeană agricultorilor autentici din Bacău, umflă buzunarele angajaților din instituțiile publice sau ale oamenilor de afaceri. 

Viceprimari, secretari din primării, oameni de afaceri, dealeri de telefonie mobilă, contabili, rude, apropiați ai edililor, sau chiar interlopi s-au „camuflat" în haine de țărani ca să „culeagă" roadele aderării României la UE. Pe ici, pe colo, ciobani get-beget  au încasat doar câte un ban din marea sumă pe care mai-marii Europei au alocat-o strict pentru ei. Șefii Agenției de Plăți și de Intervenție în Agricultură (APIA), dar și capii Direcției Agricole, și-au ridicat adevărate reședințe faraonice, care sfidează sărăcia din satul românesc.

91 milioane de lei. Aceasta este suma primită, anul trecut, de județul Bacău de la Uniunea Europeană, pentru agricultură. Odată cu aderarea României la UE și alocarea de sume uriașe pentru scoaterea din mocirlă a satelor, averile funcționarilor publici și ale apropiaților acestora, dar și a mai-marilor agriculturii, au înflorit brusc. Cu toate că mulsul vacilor și a caprelor, pășunatul oilor sau munca de la câmp nu i-a atras niciodată, în ultimii doi ani, zeci de băcăuani, cu funcții importante în instituțiile statului, au devenit - doar pe hârtie - ciobani. Aceasta deoarece începând din 2009, UE a decis ca toate subvențiile alocate întreținerii imașurilor să nu mai fie direcționate către Primării, ci direct către fermierii autohtoni sau asociațiile agricole.
Cel mai mult a făcut cu ochiul o măsură introdusă de UE în urmă cu doi ani, conform căreia o parte dintre pajiștile din zonele rurale trebuie să fie întreținute strict de mâna omului sau prin pășunatul animalelor, fără intervenție mecanizată, pentru a se păstra condițiile de agro-mediu, așa cum au fost ele lăsate de la natură.

Concret, UE acordă bani grei către agricultură pentru ca România să aibă zone cu dealuri de basm, ecologice, adică adevărate colțuri de rai, care să nu cunoască mirosul de motorină sau noxele mașinilor agricole. Practic, astfel de lucrări agricole plătite de UE sunt aproape imposibil de verificat pe cele 21.200 de hectare de teren ale judeţului Bacău! Vechea îndeletnicire de oier a reapărut brusc. Zeci de pseudoasociații agricole au luat naștere prin tot județul Bacău peste noapte, iar banii europeni nu s-au lăsat mult timp așteptați.

Numele celor care au primit în concesiune sau administrare pășuni de la primării, numărul de hectare deținute de așa-zisele „asociații agricole" recent înființate, dar și totalul sumelor alocate pentru întreținerea pajiștilor sunt - pentru Ion Melinte, directorul general APIA Bacău - mai ceva decât un secret de stat. În ciuda tuturor solicitărilor formulate de ziariști, informațiile nu au putut fi scoase din sertarele instituției pe care o conduce. „Confidențialitate" și „nu am voie", au fost argumentele unui refuz categoric.

PODU TURCULUI

Subvenții agricole pentru un interlop din București

Agricultorii din comuna băcăuană Podu Turcului afirmă că Primăria a amânat licitația pentru concesionarea imașului de trei ori. Motivul - susțin sătenii - este acela că „nu avea actele în regulă Dănuț Cozma, care era favorit". Cu toate că omul locuiește de ani buni în Capitală, este unul dintre cei mai de temut indivizi din zonă. Numele lui este aproape un brand autohton și, de la un capăt la altul al comunei, se vorbește despre Cozma, ca despre o vedetă locală. „Are bani și femei frumoase!", „umblă cu mașini luxoase înmatriculate în București!", „cu Dănuț nu e bine să te pui!", „e mic, îndesat și al naibii de drăcos!" sunt cuvintele care se vehiculează în zonă atunci când vine vorba despre el. A intrat în „conștiința" sătenilor în urmă cu doi ani când - povestesc oamenii - a tras cu pistolul, chiar în centrul comunei.

Mai nou, Cozma a pus mâna pe 50 de hectare de imaș de la Primărie, și anul acesta va încasa de la APIA 15 mii de lei. Contractul cu Primăria Podu Turcului este semnat pentru următorii zece ani, cu posibilitatea de prelungire până la 15. În schimbul „cadoului" omul va achita contravaloarea unei redevențe anuale de 75 de lei, pentru fiecare hectar de pășune. Una dintre condițiile impuse de consiliile locale pentru acordarea în concesiune a pășunilor a fost ca agricultorii să aibă domiciliul în aceeași comună cu imașul. Acesta este motivul pentru care Cozma a decis ca pe acte să fie trecută mama sa, Enuța Găitan, care are casă chiar în centrul localității și este fosta femeie de casă a primarului comunei, Gabriela Iacobescu. „De mai multe ori am fost chemați pentru întocmirea documentelor, dar licitația s-a amânat deoarece era unul care nu avea toate documentele cerute. Este vorba despre Găitan Enuța, pentru care a intervenit fiul său, Cozma Dănuț", a afirmat Viorel Leahu, unul dintre agricultorii din Podu Turcului.

Silviu Biru (foto - 43 de ani), oier cu cele mai multe animale (n.r. - peste 500) din Podu Turcului, locuiește în satul Căbești și nu a pus mâna pe nicio palmă de pășune de la Primărie. „Am făcut cerere de concesionare prin luna februarie. Am zis să-mi dea cât or vrea, 20-30 de hectare. Cei din primărie mi-au zis că pășunea va fi împărțită frățește, dar numai frățește nu a fost! Acum pasc oile într-un baraj secat de cei de la Apele Române, pentru reparații. Când or da drumul la apă, nu mai am unde să duc oile. A venit unul din Vaslui și ne-a luat mare parte din imaș!", a afirmat Biru. El este mâhnit că în una din zile, prin vară, a primit un telefon de la Costel Crăciun, un consătean de-al său, care ține aproximativ 150 de oi și care a pus mâna şi el, alături de Cozma, pe aproape 50 de hectare de teren de la Primăria Podu Turcului. Cum omul s-a trezit cu multă pășune în administrare, a decis că o afacere cu vânzarea fânului n-ar fi tocmai de aruncat. „Auzi, să mă sune el pe mine şi să-mi zică că vrea să îmi vândă fân! De ce a luat atâta păşune, dacă nu are cine să i-o pască? După ce îi dă APIA subvenţii bune, se mai apucă să facă bani şi cu iarba cosită de acolo. Bună treabă!", spune plin de năduf Biru. În schimb, Crăciun neagă faptul că ar fi avut vreodată de gând să vândă vreo mână de fân. "Am dat eu undeva vreun anunț că vând fân? Lumea poate să vorbească cât vrea!", a afirmat Crăciun.

A plimbat oile de la Vaslui, de gura veterinarului

O altă condiție impusă de APIA pentru primirea subvențiilor este ca sătenii care solicită pășune să aibă animale. Cu toate intervențiile ca actele lui Cozma să fie întocmite „în orb", veterinarul n-a acceptat sub nicio formă înregistrarea microfermei și alocarea codului de exploatație, până ce nu a văzut cu ochii lui animalele. Cum Găitan nu a avut în viața ei oi, capre sau vaci, fiul Dănuţ i-a adus peste 350 de animale tocmai din Vaslui, unde avea socrul său o stână. Ba mai mult, ca toate actele să fie bine puse la punct, omul a închiriat și un saivan de la Vasile Mihalache, inginer agronom, responsabil cu cadastrul în Primăria Podu Turcului și totodată șeful asociației cu profil agricol „22 Decembrie". „Era iarnă și trebuia să aibă condiții, pentru că altfel nu se putea înregistra microferma. Trei zile au stat oile în saivanul lui Mihalache. Atât! Cât le-a văzut veterinarul! Le-a pus acolo de ochii lumii, până s-au făcut hârtiile pentru dosar", a povestit Leahu.

Agronomul Mihalache recunoaște că omul principal în "afacere" este Cozma, însă susține că actele, în registrul de cadastru, sunt bine puse la punct. "Ei, și ce dacă oile sunt ale socrului bucureșteanului, că doar e acolo la ei în familie. Oricum, fiecare crescător de animale din comună a primit o bucățică din pășune. Nimeni nu are motiv să se plângă", a afirmat Mihalache. În schimb, agronomul nu dă prea multe detalii atunci când vine vorba despre banii pe care îi încasează prin APIA concesionarii de terenuri. "Ce bani? Pe noi, românii ne interesează mai mult câți bani are vecinul în buzunar. Anul acesta încă nici nu au venit plățile pe pășuni", a mai adăugat agronomul. Oamenii din localitate susțin că stâna lui Cozma a primit într-un final cod de exploatație și a fost înregistrată oficial în acte de către veterinar, însă animalele nu au putut fi vaccinate, deoarece medicul nu a fost primit în stână. Maricel Proca, veterinarul comunei, evită să discute despre acest subiect. „Eu mi-am înștiințat șefii!", este singurul lucru spus de Proca.

Șeful veterinarilor din zonă, Constantin Cantemir, refuză, la rândul său, să vorbească cu ziariștii.

În schimb, Gabriela Iacobescu (foto), primarul comunei, aruncă pisica în curtea viceprimarului Cezar Forcoș. "Eu nu mă pricep la pășune și islazuri. Tocmai de aceea am dat această sarcină în grija viceprimarului. Vorbiți cu el!", ne-a îndemnat edilul Iacobescu. Chiar dacă Forcoș recunoaște că oile sunt aduse peste noapte din Vaslui, el nu vede nicio neregulă în felul cum s-a împărțit islazul în comună. „Ce dacă Dănuț stă în București? Părinții lui sunt născuți și crescuți în Podu Turcului. Pe acte totul este bine pus la punct! O fi făcut stâna vreo trashumanță de la Vaslui în Bacău, dar la noi actele sunt în regulă. La revedere!", a spus Forcoș și a închis brusc telefonul.
........................................................................

„Dacă nu ai banu', nu faci nicio brânză!"

În punctul Bujor, din comuna Podul Turcului, Constantin Ioan, zis Moacă (foto -70 de ani), socrul lui Cozma, stăpânește 360 de oi. Omul ne iese înainte cu un ditamai cuțitul lung în mână și ne zice din prima că nu avem voie să fotografiem. Poartă pantaloni negri, o bluză ruptă, scoasă pe dinafară, în picioare șlapi, iar în cap are o pălărie cu borurile lăsate. I se cojește pielea de pe mâini și față, iar lumea zice că are „boala pielii de șarpe". E nervos că cineva îi calcă proprietatea. „Ce căutați, măi, aici? Cine v-a chemat?", ne întreabă Moacă enervat de apariția noastră. Ca să îl îmblânzim, ne dăm drept turiști și îi zicem că vrem să cumpărăm câteva kilograme de brânză. Omul scoate din strecurătoare un caș mare și ne dă să gustăm. „Sub 15 lei nu las la preț. E bun, e natural", se înfoaie bărbatul. După ce îi lăudăm „marfa" și facem o comandă de zece kilograme de brânză pentru zilele următoare, omul a lăsat „garda jos".  „Sunt năcăjât! Am rămas sângur! Am dat totul la copchii. Ce, mai îmi trebe ceva? Eu mâine, poimâine, plec! Mie nici nu-mi trebe. Că doar nu iau oaia cu mine! Cu banu' se face orice! Dacă nu ai banu', nu faci nicio brânză! Nu te supăra!", afirmă omul și dă a lehamite din mână. „Eu nu am niciun ban! Sunt din Vaslui și am venit aici ca să aibă ce paște oile pentru următorii zece ani. Băieții au aranjat! Eu țân oi de când eram mic! Acum, ce să fac? Am venit aici. Spuneți, ce să fac? Să mă duc în gârlă?", ne întreabă el în timp ce ne conduce spre ieșirea din stână.

Ne oprim acasă la Enuța Găitan, proprietara oficială din actele stânii. Casa, din centrul comunei, este păzită de doi câini lupi înalți până la brâul omului, care lătrau de răsuna strada. Într-un final, la poartă iese o tânără de aproximativ 30 de ani, rudă cu Găitan. „Nu ținem niciun gram de brânză în casă. Nici nu avem stână în Bacău. Stâna noastră este în Vaslui", a afirmat, sigură pe ea, tânăra. Neagă cu vehemență că familia sa ar avea vreo oaie în punctul Bujor, din comuna Podu Turcului. (anchetă de Olimpia Filip)

Citeşte continuarea anchetei mâine, pe bacau.adevarul.ro:

"Pășune la schimb cu 10 mii de tone de moloz la Letea Veche"

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundației Soros România, în cadrul programului Jurnalism de investigație în slujba interesului public. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros România. www.soros.ro