3 curiozităţi despre creierul uman
0Neurocercetătorii încă încearcă să explice modul în care funcţionează creierul uman, fiindcă există în continuare multe necunoscute în acest domeniu.
1. De ce nu uităm niciodată mersul pe bicicletă
Este adevărat că, odată ce am învăţat să mergem pe bicicletă, nu mai uităm niciodată. Aceasta pentru că o astfel de activitate solicită memoria senzorio-motorie, care este foarte „tenace", spune cercetătorul Alain Lieury, de la Universitatea din Rennes, Franţa. Se mai numeşte şi „memorie procedurală", este localizată în creierul mic şi o folosim şi atunci când învăţăm să înotăm şi să conducem maşina. Potrivit specialistului francez, „acest tip de memorie se regăseşte în altă zonă cerebrală decât cea auditivă sau vizuală. În plus, ea este foarte solidă, fiindcă se consolidează prin mii de repetări. Astfel, gesturile respective devin automatisme". Totuşi, dacă nu ne antrenăm multă vreme, există riscul să pierdem din abilităţi (cum este cazul persoanelor care ştiu să cânte la pian, dar nu au exersat timp îndelungat).
Citeşte şi:
Fotbaliştii sunt mai inteligenţi decât media populaţiei
Burta de bere ar putea avea, de fapt, alte cauze
2. De ce uneori vorbele ne „stau pe limbă"
Ni se întâmplă adeseori să avem senzaţia că un cuvânt ne „stă pe limbă", că îl cunoaştem foarte bine, dar ne scapă. Acest lucru se întâmplă fiindcă memoria cuvintelor este împărţită în două „compartimente": memoria lexicală - un fel de glosar de termeni pe care îi cunoaştem, împreună cu felul în care se scriu şi pronunţia fonetică, însă fără semnificaţie - şi memoria semantică, adică cea care ne ajută să identificăm înţelesul cuvintelor respective.
Cele două sunt legate între ele, astfel că unui cuvânt din memoria lexicală îi corespund una sau mai multe definiţii din memoria semantică. Însă „la majoritatea persoanelor, memoria semantică este mai eficientă, mai uşor de accesat decât cea lexicală", explică specialistul Alain Lieury. De aceea, se întâmplă ca, în anumite situaţii, creierul să găsească imediat înţelesul cuvântului pe care-l căutăm în memoria semantică şi mult mai greu cuvântul corespunzător din memoria lexicală.
Un mic truc pentru a ne aduce aminte cuvântul respectiv este să enumerăm în minte toate literele alfabetului. „Cuvântul căutat ne va veni imediat «pe limbă» atunci când ajungem la litera cu care începe".
3. De la ce vârstă avem primele amintiri?
Unii dintre noi pretind că-şi amintesc lucruri care li s-au întâmplat atunci când erau doar nişte bebeluşi, iar alţii spun că primele amintiri datează de-abia din şcoala primară. De fapt, majoritatea persoanelor încep să ţină minte lucrurile care li se întâmplă de la vârsta de trei-patru ani. Explicaţia ar fi că atunci se dezvoltă memoria şi mai ales limbajul, astfel că putem atribui nume evenimentelor din viaţa noastră şi, deci, să le ţinem minte.
„Înainte de a învăţa să vorbească, micuţii au, de fapt, o memorie sensorială care, însă, este foarte fragilă. Dacă nu avem la dispoziţie cuvintele pentru a reconstrui senzaţiile respective, ele tind să dispară", explică Lieury.
Se încarcă comentariile...
