Îi mai pot considera românii pe francezi "prietenii lor"? The Economist: "Francezii ar trebui să evite Bucureştiul"

Francezii ar trebui să evite "Parisul estic", cel puţin până când tensiunile franco-române pe tema amânării aderării la spaţiul Schengen se mai risipesc, comentează blogul prestigioasei publicaţii The Economist, adăugând că "cele două Parisuri ale Europei nu au fost niciodată mai îndepărtate".

Relaţiile, odinioară bune, dintre cele două state au intrat în impas încă din august 2009, când preşedintele Nicolas Sarkozy a ordonat expulzarea romilor, majoritatea de naţionalitate română, care locuiesc ilegal în Franţa.

Deşi iritat de iniţiativa Parisului, Bucureştiul nu şi-a permis să facă valuri, deoarece avea nevoie de sprijin francez pentru aderarea sa la spaţiul Schengen în primăvara acestui an. Sprijinul mult aşteptat nu a venit. Ba din contră, alături de Germania Angelei Merkel, Franţa a anunţat oficial că se opune unei intrări a României în familia Schengen în martie.

Astfel, deşi aparent a trecut evaluarea tehnică a experţilor Schengen vineri, România, dar şi Bulgaria, ar putea rămâne în afara graniţelor Schengen, deaorece Berlinul şi Parisul le reproşează eşecul în combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei.

Bucureştiul a acuzat imediat Uniunea Europeană că aplică "standarde duble" în cazul României şi Bulgariei', iar Teodor Baconschi, ministrul român de Externe, a declarat că se alimentează astfel euroscepticismul în rândul cetăţenilor celor două ţări.

Traian Băsescu le explicat diplomaţilor cât de bine şi-a făcut România temele pentru Schengen

În indignarea sa faţă de dorinţa Franţei şi Germaniei de a-i bloca accesul la spaţiul Schengen încă din martie, România a ripostat: a ameninţat, prin vocea aceluiaşi Baconschi, că va impune obligaţii suplimentare Croaţiei, ţara candidată la UE cea mai apropiată de aderare, şi a dat de înţeles, prin intermediul unui grup de parlamentari români, că ar putea amâna ratificarea unui protocol al Tratatului de la Lisabona, care permite adăugarea a 18 eurodeputaţi în Parlamentul European.

De asemenea, s-a vehiculat şi ideea că România va denunţa "Mecanismul de Cooperare şi Verificare" pe justiţie convenit la aderarea la UE.

Când a devenit clar că România nu se află în poziţia de a duce la îndeplinire aceste ameninţări, preşedintele Traian Băsescu a dat înapoi. Însă răul fusese făcut, comentează The Economist într-un articol intitulat "Lăsaţi-ne înăuntru!".

Până unde a ajuns influenţa Franţei contra României

Franţa a reuşit să-şi impună poziţia printre alianţii săi europeni, mulţi dintre ei neutri în problema aderării României şi Bulgariei la Schengen ceea ce a adus  îngrijorare în multe din cabintele diplomaţilor români din capitalele europene.

Scrisoarea miniştrilor de interne ai Franţei şi Germaniei trimisă înainte de Crăciun Comisiei Europene a făcut mai multe valuri decât se aşteptau autorităţile de la Bucureşti. Se vorbeşte deja că numărul ţărilor care nu susţin aderarea României şi Bulgariei la Schengen a ajuns la 12, iar adepţii poziţiei Franţei - care nu vrea ridicarea controlului la graniţele celor două ţări estice - s-au înmulţit atât în nordul cât şi în sudul Europei.

Franţa a blocat raportul pe evaluarea Schengen în cazul României. Ce urmează?

Parlamentul în stand-by. Franţa nu stă degeaba

Parlamentul European ar trebui să exprime o poziţie - consultativă - care va da arăta clar orientările politice ale statelor membre. Deocamdată nu există o orientare clară a europarlamentarilor, iar grupurile politice cele mai importante evită să se exprime pro sau contra până când raportul tehnic al celor două ţări nu va fi adoptat (cel mai optimist termen este 28 ianuarie, dacă Franţa ridică rezerva pe evaluările tehnice). Scrisoarea Franţei şi Germaniei care cere amânarea aderării la Schengen a ajuns la cel puţin unul din oamenii cheie din Parlamentul European, în comisia care va da tonul pe raportul Schengen. Secretariatul Comisiei Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne nu a confirmat primirea oficială a scrisorii, dar nu a exclus posibilitatea ca, „pe căi informale", documentul să fi ajuns la unii europarlamentari.

Citeşte şi:

450 de români din Franţa lucrează pe cel mai mare şantier din Europa, dar locuiesc în “cocioabe”

O localitate din nord-vestul Franţei s-a transformat într-o "mică Românie". Peste 500 de străini, majoritate români, au venit în oraşul Flamanville din regiunea Manche pentru a munci la cel mai mare şantier din Europa, relatează "France Soir". Ei trăiesc în aproximativ 250 de "cocioabe" înghesuite una într-alta, după cum descrie cotidianul francez, şi muncesc câte 10-15 ore pe zi.

Cât de francofoni mai sunt românii?

O istorie încărcată a relaţiilor româno-franceze

1396 - Cavalerii lui Jean Nevers, fiul ducelui de Bourgogne, au luptat împotriva turcilor alături de soldaţii domnitorului Valahiei, Mircea cel Bătrân.

1798 - Un consulat general al Franţei se deschidea la Bucureşti si un viceconsulat la Iaşi.

1846 - Studenţii români care studiau la Paris fondau „Societatea studenţilor români din Paris", mulţi dintre aceştia devenind figuri de prim plan ale mişcării revoluţionare din 1848 din Principatele române.

1859 - Franţa lui Napoleon al III-lea sprijină unirea Moldovei cu Ţara Românească. Raporturile între România si Franţa au cunoscut un avânt deosebit după primul război mondial.

1968 - Preşedintele de Gaulle vizitează Bucureştiul. După evenimentele din decembrie 1989, relaţiile franco-române s-au dezvoltat, Parisul sprijinind Bucureştiul pentru integrarea în structurile euro-atlantice.

2003 - După ce Bucureştiul şi-a oferit sprijinul coaliţiei conduse de SUA în Irak, preşedintele Jacques Chirac spunea că România a pierdut o bună ocazie de a tăcea.

2004 - Traian Băsescu, candidat al Alianţei D.A. la prezidenţiale, declara, referindu-se la vizita premierului francez Jean-Pierre Raffarin, că „a venit să-şi ia tainul", urmat de celebra „Axa Washington-Londra-Bucureşti".

2008 - Totul părea în regulă, după vizita preşedintelui Nicolas Sarkozy la Bucureşti, dar în urmă cu câteva luni relaţiile s-au încordat, după expulzarea rromilor români care locuiau ilegal în Franţa.

Franţa ne ţine la uşa Schengen

Disensiuni evidente

Preşedintele Traian Băsescu şi omologul său francez Nicolas Sarkozy au avut, în luna noiembrie a anului trecut, un schimb de replici mai puţin amiabil, la Summitul NATO de la Lisabona. Dialogul dintre cei doi şefi de stat a fost surprins de camerele de filmat, imediat după tradiţională poză de grup.

GALERIE FOTO: Întâlnirea dintre Sarkozy şi Băsescu în imagini ce trădează relaţia tensionată

Tőkés László susține că maghiarii ne vor ajuta să aderăm la spațiul Schengen