Cianura românească „otrăveşte“ Bruxelles-ul

Parlamentul European invită Comisia Europeană să interzică cianurile în minerit până în 2011. Eurodeputaţii PSD au făcut parte dintre iniţiatori, cei PDL au votat împotriva ei. Au apărut tensiuni atât între români, cât şi între români şi unguri.

Aninoasa, oraşul care trăieşte pe datorie

Parlamentul European a adoptat rezoluţia de interzicere a cianurii în minerit

Europa vrea un minerit fără cianuri / Gold Corporation: "Un atac împotriva României"

Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care cere interzicerea folosirii cianurii în exploatările miniere din Uniunea Europeană. Membrii PE au invitat Comisia Europeană „să propună interzicerea totală a tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în UE până la sfârşitul lui 2011".

În textul iniţial al rezoluţiei se precizează că protejarea surselor de apă şi a biodiversităţii poate fi realizată numai prin interzicerea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri. Europarlamentarii invită Comisa şi să oblige fiecare companie de exploatare să deţină o asigurare pentru a compensa daunele şi a acoperi toate costurile de remediere pentru restabilirea stării ecologice în cazul producerii unui accident. Singurul caz concret menţionat este cel al României - mai exact, proiectul de la Roşia Montană.

Miza disputelor

Eurodeputatele Daciana Sârbu (S&D, socialiştii) şi Renate Weber (ALDE - liberalii) se numără printre iniţiatorii rezoluţiei anticianuri. Ea a fost puternic sprijinită de eurodeputaţii ungari - Ungaria susţine că proiectul de la Roşia Montană a avut un impact ecologic devastator asupra propriului teritoriu. Reprezentanţii PDL în PE au susţinut că rezoluţia este „nedreaptă", de vreme ce solicită interzicerea folosirii cianurii în minerit într-un moment în care doar România are un proiect major în acest sens.

Înainte de votul final, fiecare dintre părţi a trimis o avalanşă de emailuri celorlalţi pentru a-i convinge că doar cauza sa este cea justă, scrie Euractiv. com. Eurodeputatul ungur Janos Ader a atacat amendamentul celor din PDL, apreciind că este „gândit pentru a distruge valorosul consens la care au ajuns restul grupurilor parlamentare".

Ce s-a întâmplat la vot

La votul final, 19 europarlamentari români au votat pentru, 12 au votat împotrivă şi doi s-au abţinut. Printre eurodeputaţii români care au votat împotriva rezoluţiei au fost cei de la PDL, printre care Elena Băsescu, Sebastian Bodu, Cristian Preda, Theodor Stolojan şi Traian Ungureanu.

Ioan Mircea Pascu de la PSD şi Adina Vălean de la PNL au votat, de asemenea, împotrivă. Monica Macovei a votat însă pentru. Renate Weber şi Daciana Sârbu au votat în favoarea rezoluţiei pentru interzicerea cianurilor. Rezoluţia a avut în vedere măsurile legislative luate de Cehia, Ungaria şi Germania, prin care s-a interzis utilizarea cianurilor în minerit (practicată însă în Suedia şi Finlanda).

Accidentul de la Baia Mare a produs daune majore mediului

Legea românească zace

O propunere legislativă privind interzicerea utilizării cianurilor în minerit există şi în România, dar stă blocată încă de la sfârşitul lui 2008 în Comisia  pentru Industrii din Camera Deputaţilor. Propunerea prevede modificarea Legii Minelor astfel încât „activitatea minieră, bazată pe folosirea tehnologiei prin cianuri, în orice etapă a exploatării aurului şi argintului, să fie interzisă".

Cu ajutorul cianurii de sodiu, 97% din cantitatea de aur poate fi extrasă din rocile care conţin acest metal. Odată extras aurul, soluţia contaminată cu cianură şi cu metale grele este depozitată în nişte iazuri de steril. Reziduurile reprezintă o ameninţare serioasă la la adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului, potrivit coaliţiei „România fără cianuri".

Accidentul cu cianuri din anul 2000, de la Baia Mare, a avut un impact devastator asupra mediului. Atunci s-a rupt digul iazului de decantare de la mina „Aurul", deţinută de compania australiană „Esmeralda" şi zeci de mii de metri cubi de apă cu cianură şi metale grele au ajuns în Dunăre.

Proces îndelungat

Specialiştii măsoară nivelul de poluare a solului

Rezoluţia adoptată miercuri de Parlamentul European privind interzicerea folosirii cianurilor în exploatările miniere este una nelegislativă. Asta  înseamnă că textul nu are putere de lege, ci este doar un prim pas către elaborarea unei legi în acest sens.

Pentru ca interzicerea tehnologiilor să devină lege pe teritoriul Uniunii Europene, trebuie ca mai întâi Comisia Europeană să ia în considerare rezoluţia europarlamentarilor şi să iniţieze o propunere legislativă. În final, propunerea CE trebuie să fie adoptată de cele două ramuri legislative: Consiliul European şi Parlamentul. Tot acest proces se poate întinde pe durata a doi ani.

Cum au evoluat acţiunile exploatării de la Roşia Montană

Laurenţiu Roşoiu

Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este rezultatul asocierii între Gabriel Resources Ltd (80,46% din acţiuni) şi Minvest (19,54% din acţiuni), companie care este deţinută de statul român. Pe bursa din Toronto este listat doar acţionarul majoritar, compania Gabriel Resources.

Gabriel Resources este o societare înfiinţată în 1986, intrată la tranzacţionare pe bursa din Toronto din 13 ianuarie 1988, la preţul de 3 dolari pe acţiune. După mari fluctuaţii, a ajuns la nivelul de 28 de cenţi pe acţiune (la finele anului 1995 - începutul anului 1996). Anul 1997, adică anul încheierii parteneriatului cu Minvest, este însă anul de turnură pentru titlurile companiei canadiene. Acestea au sărit de la nivelul de 64 de cenţi pe acţiune (la care se afla la finele lui 1996) la un maxim de 2,5 dolari pe acţiune în luna aprilie a anului 1997. Motivul: zăcământul de la Roşia Montană devenea cel mai important, dacă nu chiar singurul activ al companiei Gabriel Resources. 

După o scurtă corecţie la finele lui 1998, titlurile Gabriel Resources au avut o evoluţie constant ascendentă până la atingerea nivelului de 6,2 dolari pe acţiune în iunie 2002. Evoluţia titlurilor companiei Gabriel Resources reflectă de fapt fidel modul în care planul de începere a exploatării în România părea să fie din ce în ce mai aproape. Compania avea un zăcământ de exploatat, dar mai mult decât atât, un parteneriat solid cu statul român care deţinea societatea Minvest.

Un parteneriat care aducea o garanţie suplimentară investitorilor, cu privire nu doar la finalizarea demersului şi începerea extracţiei, cât şi încrederea investitorilor că orice posibilă îngreunare a demersurilor făcute de companie, ar fi fost repede netezită şi rezolvată de guvern.

Europarlamentarii români îşi justifică votul pentru cianuri

Parlamentarii români explică de ce au fost împărţiţi în votul dat la Bruxelles, la adoptarea rezoluţiei împotriva folosirii cianurilor în minerit.

Daciana Sârbu (a votat pentru, ca iniţiator): „Această rezoluţie are o miză simbolică şi Comisia Europeană nu poate să o ignore. Cu atât mai mult cu cât, potrivit Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European are mai multă putere decât înainte. Eu nu mă aştept ca această tehnologie pe bază de cianuri să fie interzisă în totalitate de Comisia Europeană, dar mă aştept ca firmele de exploatare să dea asigurări financiare, iar în cazul producerii unui accident, să-şi asume toate daunele provocate".

Europarlamentarul Cristian Preda (a votat împotrivă) spune că PD-L nu ar fi ştiut de existenţa proiectului de rezoluţie, iar procedurile erau demarate şi chiar avansate, astfel că era prea târziu pentru o intervenţie. „Ne tăiem craca de sub picoare. Noi avem deja norme făcute de Comisia Europeană, norme care sunt foarte stricte după accidentul de la Baia Mare", a spus Preda. El a adăugat că a existat o încercare pentru introducerea unui amendament prin care, înainte să ia orice decizie referitoare la cianuri, Comisia Europeană să facă un studiu. „Numărul de accidente nu reclamă o decizie atât de dură", a adăugat Preda referindu-se la rezoluţia Parlamentului European de interzicere a cianurilor în industria minieră.