Cum să afunzi o ţară în criză. Măsurile care au adus Ungaria în pragul colapsului

2012 nu a început în cel mai fericit mod pentru vecinii maghiari. Budapesta a cerut iar ajutorul FMI, după ce a încheiat ultimul acord extern cu scandal, forintul a atins noi minime în raport cu euro, iar costurile de împrumut şi primele de risc ale statului ajung la cote-record. Cum s-a ajuns aici?

În urmă cu un an, maghiarii întorceau spatele FMI şi încheiau cu declaraţii dure un acord de asistenţă financiară luat rapid în toamna lui 2008, când statul se afla în pragul colaspului.

Vecinii de la Vest au închis uşa în nas reprezentanţilor  Fondului Monetar Internaţional în august 2010. Toţi oficialii maghiari, în frunte cu premierul Viktor Orban, au transoformat ruperea înţelegerii cu Fondul, într-o luptă de „neatârnare”.

"Eliberarea Ungariei de Fondul Monetar Internaţional este un pas înainte către autodeterminarea naţiunii, iar după ce actualul acord stand-by expiră în octombrie, Budapesta nu va mai fi legată de instituţia internaţională”, declara atunci premierul.

Acordul stand-by nu este un „cadou, ci un împrumut” cu dobândă, care expiră, după care Ungaria şi FMI pot să meargă pe drumuri separate, sublinia atunci Orban.

Acum, reprezentanţii Fondului s-au întors la Budapesta, la cererea guvernanţilor. Presa internaţională scrie că premierul Orban s-a opus categoric încheierii unui nou acord.

CITEŞTE ŞI

Cum plăteşte Ungaria pentru nerespectarea "lecţiilor" FMI

La sfârşitul lunii decembrie, negocierile informale dintre Budapesta şi Fond au fost întrerupte brusc, reprezentanţii creditorului internaţional fiind nemulţumiţi de implicarea guvernanţilor maghiari în administrarea băncii centrale a statului.

Chiar dacă rădăcina problemelor maghiarilor este mult mai adâncă, provocările din ultimele săptămâni sunt cele care ameninţă cu adevărat economia. Pericolul este atât de mare încât presa internaţională scrie deja că Ungaria ar putea deveni prima ţară din Uniunea Europeană care să intre în incapacitate de plată.

O bună dintre  problemele pot fi puse pe seama măsurilor radicale luate de guvernul maghiar pentru a aduce bani la buget.

În ultimii trei ani, guvernanţii de la Budapesta au îngheţat pensiile şi salariile, au redus ajutoarele sociale, au majorat TVA de la 20% la 27% (cel mai ridicat nivel din UE) şi au introdus o nouă taxă bancară (cea mai mare din UE) pentru a majora veniturile statului şi pentru reducerea deficitului. Printre măsuri s-a numărat suprataxarea companiilor telecom începând cu 2010 (propunerea iniţială prevedea aplicarea retroactivă a acesteia şi pentru 2009), măsură considerată ilegală, pentru care Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva maghiarilor.

Viktor Orban este numit „Pinocchio“ pentru că a repetat în  mai multe rânduri că Ungaria nu va mai apela la FMI

O alta a fost naţionalizarea sistemelor de pensii private obligatorii (Pilonul II), transferând practic toate contribuţiile făcute de maghiari de la companiile private către stat, reducând astfel deficitul din sistemul de pensii. Încă de pe atunci, economiştii avertizau că, deşi agresive, măsurile nu sunt sustenabile şi vor aduce bani la buget doar pe termen scurt.

Ratingul Ungariei a fost redus la categoria „junk“ de două dintre cele trei mari agenţii de evaluare financiară, respectiv Standard & Poor's şi Moody's.

Ungaria a promulgat o lege controversată în ceea ce priveşte reglementarea băncii centrale, despre care oficialii de la Bruxelles consideră că pune în pericol independenţa instituţiei. Din acest motiv, reprezentanţii FMI şi ai UE au întrerupt negocierile privind un nou împrumut de urgenţă.

Costul asigurării împotriva riscului de neplată (prima de risc) pentru obligaţiunile de stat maghiare cu maturitatea la cinci ani a crescut ieri cu cinci puncte de bază, ajungând la 6,55 %, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, potrivit datelor CMA, citate de agenţia de ştiri.

Guvernul maghiar a vândut miercuri obligaţiuni cu scadenţa la trei luni în valoare de 45 de miliarde de forinţi (190 de milioane de dolari) cu un randament mediu de 7,67%, cel mai ridicat din august 2009 pentru astfel de titluri.

Ieri, moneda naţională a Ungariei, forintul, s-a depreciat puternic, atingând un nou minim istoric în raport cu euro, cursul ajungând la 319,4 forinţi/euro.

Însă una dintre cele mai grave probleme ale economiei maghiare este ponderea ridicată a creditelor în valută ale cetăţenilor (în special în franci elveţieni). La sfârşitul lui 2010, 11% dintre cei care au împrumutat bani de la bănci nu mai puteau face faţă ratelor, potrivit datelor băncii centrale a Ungariei.

Valoarea împrumuturilor luate de maghiari în alte monede ajunge la 34 de miliarde de euro, dintre care 82% din sumă este reprezentată de credite în fraci elveţieni.

De aceea, Guvernul a luat o serie de măsuri pentru protejarea maghiarilor aflaţi în această situaţie: a impus un moratoriu pentru executarea creditelor ipotecare în valută şi a obligat băncile să accepte un curs fix de 180 de forinţi/franci elveţieni şi de 250 de forinţi/euro în cazul rambursărilor anticipate ale creditelor ipotecare.