Adevarul.ro

Ungaria va majora anul viitor Taxa pe Valoarea Adăugată la 27%, măsură cuprinsă în legea impozitelor pentru 2012, aprobată de Parlamentul Ungariei, a anunţat astăzi agenţia guvernamentală de presă MTI, potrivit AFP.

"Mulţi cred că nivelul de 25% al TVA este bătut în cuie, dar nu este adevărat", a spus ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy.

În prezent, TVA din Ungaria este de 25%, cea mai mare din UE, dar similară cu cea din Danemarca şi Suedia. În urma majorării, taxa va ajunge la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană.

Cel mai redus nivel al TVA, de 15%, este în Cipru şi Luxemburg.

Legea impozitelor pe 2012 a fost aprobata cu 232 de voturi. Au votat "împotrivă" un număr de 72 de deputaţi.

Această decizie a fost luată în contextul economic dificil din Ungaria, ţară care a apelat recent la Fondul Monetar Internaţional şi la Comisia Europeană, în contextul în care finanţarea de pe pieţe a devenit tot mai dificilă.

Cum au întors maghiarii spatele FMI

Vecinii de la Vest au închis uşa în nas reprezentanţilor  Fondului Monetar Internaţional în august 2010. Toţi oficialii maghiari, în frunte cu premierul Viktor Orban, au transoformat ruperea înţelegerii cu Fondul, într-o luptă de „neatârnare”.

Eliberarea Ungariei de Fondul Monetar Internaţional este un pas înainte către autodeterminarea naţiunii, iar după ce actualul acord stand-by expiră în octombrie, Budapesta nu va mai fi legată de instituţia internaţională”, declara atunci premierul Ungariei, Viktor Orban.

Şeful Guvernului de la Budapesta a adăugat că problema salariului guvernatorului Băncii Centrale a Ungariei este o chestiune de suveranitate şi Uniunea Europeană (UE) sau FMI nu au niciun cuvânt de spus în această chestiune, după ce organizaţiile internaţionale au cerut în repetate limitarea salariului oficialului maghiar.

„Ungaria trebuie să fie recunoascătoare FMI că nu a lăsat ţara să urmeze soarta Greciei. Chiar dacă a impus condiţii foarte dificile, a oferit o alternativă la prăbuşire”, a spus premierul.

Acordul stand-by nu este un „cadou, ci un împrumut” cu dobândă, care expiră, după care Ungaria şi FMI pot să meargă pe drumuri separate, a subliniat Orban.

Înţelegerea Ungariei cu FMI conţinea două prevederi importante: plata împrumutului şi limitarea deficitului bugetar la 3,8% din PIB în 2010.

„Creditul trebuie plătit şi va fi. După ce acordul va expira în octombrie, Ungaria nu va mai fi legată de FMI. Am considerat mereu înţelegerea ca o moştenire forţată. Nu cred că este normal ca economia Ungariei să nu stea pe propriile picioare”, a mai spus el.
 
FMI şi UE au renunţat în august 2010 la discuţiile cu guvernul ungar pentru evaluarea acordului de ajutor extern, după ce Ungaria au respins ideea adoptării a noi măsuri de austeritate, optând în schimb pentru taxarea suplimentară a băncilor şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele ale oficialilor băncii centrale.

Guvernul maghiar a reuşit atunci să obţină finanţări de pe piaţa internă, dar cu o dobândă mai mare decât cea aplicată de Fondul Monetar Internaţional. Uşurinţa cu care Ungaria a refuzat măsurile de austeritate şi sprijinul financiar al finanţatorilor externi se poate explica prin succesul vânzărilor de titluri de stat.

Lichidităţile necesare au fost obţinute prin emiterea de obligaţiuni guvernamentale denominate în moneda naţională cu randamente cuprinse între 5% şi 7%, în timp ce dobânda aplicată de FMI era, în medie, de 2,6%.

După ce Ungaria a decis să ignore condiţiile FMI, suspendând negocierile, acum oficialii anunţă că discuţiile vor fi reluate. Deprecierea abruptă înregistrată de forint în ultima săptămână ar putea fi motivul pentru care statul doreşte să reia negocierile cu FMI şi cu UE.

Guvernul de la Budapesta a reluat, în toamna anului 2010, negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE), de la care a contractat, în 2008, o linie de creditare în valoare de 20 de miliarde de euro, informează Reuters. „Negocierile vor continua în toamnă şi vom ajunge la un acord", a declarat ministrul de Finanţe al statului, Gyorgy Matolcsy,citat de Bloomberg.

Tensiunile dintre cele două părţi au fost cauzate de insistenţele creditorilor asupra implementării unor măsuri adiţionale de austeritate. FMI şi UE susţineau că, în lipsa acestora, deficitul bugetar al Ungariei nu se va încadra în ţinta agreată de 3,8% din PIB.

De cealaltă parte, guvernul afirma că ţinta va fi respectată şi că măsurile noi de austeritate nu numai că vor afecta şi mai mult populaţia, ci vor deteriora şi economia naţională.

Guvernanţii considerau că îngheţarea pensiilor şi a salariilor, reducerea ajutoarelor sociale şi majoarea Taxei pe Valoarea Adăugată de la 20% la 25% - măsuri deja adoptate - sunt de ajuns pentru a-şi atinge obiectivele pentru 2010, dublate de introducerea unei taxe bancare pentru a-şi majorarea veniturile.

DECLARAŢII CONTRADICTORII

Însă creditorii nu erau mulţumiţi. „Când ne vom întoarce, ar fi bine ca guvernul să fi făcut progrese în ceea ce priveşte bugetul pe 2011", declara atunci Christoph Rosenberg, şeful delegaţiei FMI în Ungaria, citat de Bloomberg. Răspunsul Ungariei a venit la scurt timp, prin intermediul premierului Viktor Orban: „Înţelegerea dintre Ungaria şi FMI expiră în luna octombrie (...). După această dată nu mai trebuie să negociem cu FMI, ci cu UE". Acum, Matolcsy spune că „nu a fost un colaps al negocierilor, ci doar încheierea unei runde de
discuţii".

Ieri, oficialii maghiari au anunţat că negociază cu FMI încheierea unui nou acord de precauţie care să-i permită accesul la fonduri în valoare de 4 miliarde de euro.

Presa maghiara a scris la acel moment că graba cu care Ungaria a anunţat acordul se datorează dorinţei autorităţilor de a evita cu orice preţ retrogradarea ratingului suveran în categoria "junk", care ar fi trebuit anunţată de Standard and Poor's.

Anuntul negocierilor cu FMI vine pe fondul unor politici economice taxate drept "naţionaliste" ale guvernului de dreapta condus de Viktor Orban. Acesta a respins în repetate rânduri un astfel de acord, sustinind ca ar stirbi suveranitatea ţării. Problema unui acord cu FMI s-a pus şi anul trecut, însă Guvernul lui Viktor Orban l-a refuzat din cauza condiţiilor drastice impuse de Fond.