Adevarul.ro

Moneda naţională a Ungariei, forintul, s-a depreciat puternic astăzi, atingând un nou minim istoric în raport cu euro, cursul ajungând la 319,4 forinţi/euro. Agenţiile de evaluare financiară au tăiat ratingul Ungariei în decembrie, iar speculaţiile privind colapsul negocierilor cu FMI şi UE pentru un nou împrumut alimentează temerile.

În timp ce forintul se depreciază, costurile de împrumut ale statului maghiar cresc. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale cu scadenţa la 10 ani a crescut astăzi 0,32 puncte procentuale pe piţele secundare, ajungând astfel la 10,69%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2009, potrivit datelor Bloomberg.

În decembrie, Comisia Europeană şi FMI au întrerupt brusc discuţiile cu Guvernul de la Budapesta, oficialii insitutuţiilor internaţionale fiind nemulţumiţi de o serie de legi adoptate de Budapesta.

Ratingul Ungariei a fost redus la categoria „junk“ de două dintre cele trei mari agenţii de evaluare financiară, respectiv Standard & Poor's şi Moody's.

Costul asigurării împotriva riscului de neplată (prima de risc) pentru obligaţiunile de stat maghiare cu maturitatea la cinci ani a crescut astăzi cu cinci puncte de bază, ajungând la 6,55 %, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, potrivit datelor CMA, citate de agenţia de ştiri.

Guvernul maghiar a vândut ieri obligaţiuni cu scadenţa la trei luni în valoare de 45 de miliarde de forinţi (190 de milioane de dolari) cu un randament mediu de 7,67%, cel mai ridicat din august 2009 pentru astfel de titluri.

În urmă cu un an, maghiarii întorceau spatele FMI. În decembrie, Budapesta a cerut iar ajutorul Fondului şi a majorat TVA de la 25% la 27%. În 2008, când criza care făcea ravagii în SUA începuse deja să fie resimţită şi în Europa, Ungaria a evitat intrarea în incapacitate de plată doar printr-un împrumut de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional.

Programul cu FMI s-a încheiat însă cu scandal. Fondul cerea mai multă austeritate, oficialii  maghiari nu au vrut să audă de asta. FMI şi UE susţineau că, în lipsa unor tăieri adiţionale, statul nu-şi va respecta angajamentele. De cealaltă parte, guvernul afirma că ţinta de deficit bugetar va fi atinsă şi că măsurile noi de austeritate nu numai că vor afecta şi mai mult populaţia, ci vor deteriora şi economia naţională.

Membrii guvernului condus de Viktor Orban considerau că îngheţarea pensiilor şi a salariilor, reducerea ajutoarelor sociale şi majoarea Taxei pe Valoarea Adăugată de la 20% la 25% - măsuri deja adoptate - sunt de ajuns pentru a-şi atinge obiectivele pentru 2010, dublate de introducerea unei taxe bancare pentru a-şi majorarea veniturile.

Măsuri considerate naţionaliste

De asemenea, maghiarii au optat pentru taxarea suplimentară a băncilor şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele ale oficialilor băncii centrale. Ulterior, statul a impus o nouă serie de măsuri proprii pentru a atinge ţintele fiscale. Printre acestea s-a numărat suprataxarea companiilor telecom începând cu 2010 (propunerea iniţială prevedea aplicarea retroactivă a acesteia şi pentru 2009), măsură considerată ilegală, pentru care Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva maghiarilor.

O alta a fost naţionalizarea sistemelor de pensii private obligatorii (Pilonul II), transferând practic toate contribuţiile făcute de maghiari de la companiile private către stat, reducând astfel deficitul din sistemul de pensii. Încă de pe atunci, economiştii avertizau că, deşi agresive, măsurile nu sunt sustenabile şi vor aduce bani la buget doar pe termen scurt.Acum, acelaşi Guvern Orban încearcă disperat să tragă încă o dată economia din pragul colapsului.

În decembrie, oficialii maghiari au anunţat că negociază cu FMI încheierea unui nou acord de precauţie care să-i permită accesul la fonduri în valoare de 4 miliarde de euro. Publicaţia germană „Handelsblatt" l-a numit pe Orban „Pinocchio", după ce acesta a repetat în mai multe rânduri că nu va mai apela la FMI.