VIDEO Jeffrey Franks: Guvernul trebuie să găsească o soluţie pentru păgubiţii FNI

Şeful delegaţiei FMI în România aşteaptă ca Executivul de la Bucureşti să se implice în deblocarea conturilor reglementatorului Bursei, pentru ca instituţia să redevină funcţională. Finanţatorii externi recunosc posibilitatea ca bugetul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, reglementatorul pieţei de capital, să fie depăşit de suma necesară despăgubirilor.

Şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, a negat - într-un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul" - că ar fi cerut Guvernului să-i despăgubească pe deponenţii la FNI din bugetul de stat.  Oficialul a recunoscut însă că a cerut găsirea unei soluţii, în condiţiile în care CNVM  nu poate face nicio plată.

Tot Franks a precizat că vor mai trece câteva luni - din momentul ieşirii statistice din recesiune - până când românii vor simţi o îmbunătăţire reală a vieţii lor. Franks ne-a mai spus ce arată primele semne din 2011, cu privire la evoluţia PIB, şi care trebuie să fie comportamentul statului în relaţia cu companiile publice, atunci când cere „donaţii".

„Adevărul": Oficiali ai statului au declarat presei că aţi indicat Guvernului să-i despăgubească pe cei care au pierdut bani la Fondul Naţional de Investiţii (FNI) din bugetul de stat. Ce v-a motivat să faceţi această cerere?

Jeffrey Franks: Eu nu am făcut această cerere. Informaţia nu este corectă.

Nu este corectă? Problema e că oficiali guvernamentali au transmis acest lucru presei.

Ei bine, cunosc problema cu FNI. Dificultatea, din punctul nostru de vedere, este că ei (n.n. păgubiţii FNI) au blocat conturile CNVM. Nu poţi să ai o piaţă de capital funcţională dacă nu ai un reglementator. Aşa că îngrijorarea noastră nu este legată de deponenţii la FNI, ci de a ne asigura că piaţa are un reglementator funcţional. Asta este provocarea majoră pentru noi şi vrem ca Guvernul să găsească o soluţie la asta. Acest lucru nu înseamnă neapărat că Guvernul va trebui să facă despăgubirile, vrem o soluţie şi cred că Executivul lucrează la asta.

V-a dat Guvernul semnale în acest sens, că va căuta o soluţie?

Ce ne-a transmis premierul este că s-a format o comisie din mai multe ministere, care analizează opţiunile. Nu au discutat detaliile cu noi.

Credeţi că CNVM va putea să achite partea sa de despăgubiri, odată ce activitatea sa va fi deblocată?

Citiţi şi:

Populaţia scapă de scumpirea gazelor

Datoriile companiilor de stat frânează economia

Guvernarea FMI continuă şi fără finanţare

Ei bine, depinde cât de mult ceri CNVM să plătească. Această instituţie este un reglementator, finanţat din comisioanele plătite de participanţii la piaţa de capital. Are un buget limitat şi, prin urmare, are o capacitate limitată de a plăti. Nici nu ştim cu certitudine la cât se ridică cererile de despăgubire, darămite dacă acestea vor putea fi suportate de CNVM.

Cine poate face această evaluare a cuantumului compensaţiilor?

În mod normal, există o procedură legală de a calcula sumele pierdute şi de a le verifica la nivel individual. Din ce-am înţeles, există o problemă cu această procedură, adică nu funcţionează aşa cum ar trebui. Dar nu sunt un expert în acest domeniu aşa că nu aş putea să vă dau mai multe detalii.

Guvernul a realizat un deficit bugetar de 6,5% din PIB în 2010, sub ţinta fixată cu FMI. Cu toate acestea, arieratele sunt în creştere accelerată, în contextul în care datoriile acumulate de companiile de stat se ridică la 5% din PIB. A fost înţelept din partea Guvernului să anunţe o asemenea performanţă, în condiţiile în care nu şi-a plătit datoriile? Cum interpretează investitorii aceste cifre?

Trebuie să diferenţiem Guvernul de companiile sectorului public. Guvernul a făcut progrese considerabile în plata arieratelor şi reducerea deficitului. Din păcate, nu putem spune acelaşi lucru despre întreprinderile publice. În acordul anterior, am încercat să reducem deficitul guvernamental, iar autorităţile centrale au reuşit în mare acest lucru, chiar dacă există încă provocări la nivelul autorităţilor locale. În noul program vrem să ne extindem atenţia, pentru că vrem să rezolvăm aceste probleme din companiile de stat. A devenit din ce în ce mai clar că pierderile şi datoriile acestora trag economia în jos. Deci trebuie să rezolvăm această problemă. Cred că investitorii vor înţelege asta, că am făcut progrese, dar sunt necesare eforturi suplimentare.

Sunteţi mulţumiţi de veniturile bugetare din majorarea TVA?

De când când a fost majorat TVA-ul aceste venituri au crescut rapid şi chiar mai mult decât ne-am aşteptat. Acesta este un lucru pozitiv. Înseamnă că majorarea cotei TVA a dat rezultate şi începem să vedem îmbunătăţiri şi în colectarea şi administrarea taxelor. Aşa că majorarea a fost pozitivă. Cu toate acestea, trebuie să notăm că România colectează încă puţin faţă de alte state. Iar asta înseamnă că trebuie să îmbunătăţim colectarea şi administrarea de taxe în viitor. Această provocare rămâne.

Deci credeţi că este o problemă în colectarea veniturilor?

Este o problemă cu administrarea taxelor, de care ne-am ocupat deja în vechiul acord. Şi începem să vedem unele îmbunătăţiri, dar acestea trebuie să continue în programul următor.

Veniturile nefiscale au avut o creştere spectaculoasă în 2010. Dar ele s-au realizat într-un mod pe care unii analiştii îl consideră cel puţin neortodox. Adică prin a cere „donaţii" din partea unor companii ca Romgaz, Electrica şi Loteria Română. Sprijiniţi aceste metode?

Am vrea ca managementul finanţelor publice să fie cât mai transparent, deschis şi corect. Nu vreau să intru în detaliile măsurilor pe care le-am luat în acest domeniu, pentru că nu le deţin în acest moment. Dar cred că, pentru a merge mai departe, trebuie să ne asigurăm că interacţiunea statului cu întreprinderile publice este transparentă şi corectă.

Când credeţi că populaţia va simţi că această criză s-a sfârşit?

Ştiţi, în toate ţările există o decalare între momentul în care statistica arată ieşirea din recesiune şi cel în care oamenii de rând simt asta. Asta se întâmplă fiindcă, în mod normal, crearea de locuri de muncă are loc după ce creşterea economică s-a produs. Aşa că oamenii vor simţi, în mod real, că lucrurile se schimbă în bine atunci când se creează mai multe locuri de muncă, când veniturile lor şi viaţa de zi cu zi merg mai bine. Aş vrea să am veşti mai bune, dar cred că vor mai trece câteva luni până când se va întâmpla acest lucru. Vom vedea ieşirea din recesiune, în cifre statistice, acum sau curând şi poate că va mai trebui să treacă ceva timp până când oamenii vor simţi, pe deplin, efectele în viaţa de zi cu zi. Dar acestea se vor simţi. Şi cred că în, până în 2012, oamenii vor vedea că economia merge şi că această criză s-a sfârşit.

"Până în 2012, oamenii vor vedea că economia merge şi că această criză s-a sfârşit."
Jeffrey Franks
şeful delegaţiei FMI
în România

"Am vrea ca managementul finanţelor publice să fie cât mai transparent, deschis şi corect. "
Jeffrey Franks
şeful delegaţiei FMI
în România

Negociatorul FMI şi-ar dori fotografii mai reuşite

Şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks  Foto: Petrică TĂNASE

Şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, s-a confesat, înaintea interviului pentru „Adevărul", că şi-ar dori fotografii de presă mai reuşite. „Spune-le colegilor tăi să-mi facă nişte fotografii mai bune", ne-a spus Franks zâmbind.

Negociatorul pare totuşi obişnuit cu lipsa lui de fotogenie. Ştie că în realitate este mult mai agreabil. Cei din jurul lui, români sau americani, femei sau bărbaţi, îi recunosc şi o anumită charismă. Omul zâmbeşte destul de mult pentru un economist şcolit la Universitatea Princeton din SUA.

De la demararea actualului acord cu FMI, şeful desemnat pentru a conduce delegaţia Fondului în România a fost privit cu scepticism de români, din motive ce nu ţin exclusiv de scopul venirii sale la Bucureşti. Calităţile sale de comunicator nu au reuşit să învingă impresia lăsată de discursul rece de economist, rostit de un om cu o fizionomie specială. Apoi, faptul că nu reuşea să se deschidă cu o prea mare convingere în faţa presei nu a ajutat.

Primele declaraţii ale lui Franks inspirau o oarecare detaşare de politica dâmboviţeană, unde referirile la măsurile care trebuiau luate de Guvern se făceau la persoana a treia, cel mult la a doua atunci când dorea să se adreseze direct românilor.

„Executivul trebuie să reducă deficitul bugetar" sau „Nu e bine să consumaţi mai mult decât vă permiteţi", transmitea negociatorul-şef românilor, la începutul programului economic.

De la „Să facă" la „Am făcut progrese"

După câteva luni de contacte repetate cu autorităţile, din discursul lui Franks a început să se întrevadă apropierea şi faptul că îşi asumă deciziile luate de Guvern, atunci când acestea s-au făcut în consens cu Fondul.

În interviul acordat ziarului „Adevărul", şeful delegaţiei FMI a scăpat de referirile la persoana a treia. „Scenariul cel mai plauzibil este să avem chiar şi ceva fonduri suplimentare la sfârşitul anului", spunea Franks. „Dacă vom continua să înregistrăm cifre negative şi la începutul lui 2011, sigur acest lucru ar fi uşor îngrijorător". Sau „am făcut progrese la încasări, dar încă avem probleme cu administrarea taxelor".

CV-ul unui şef de delegaţie

Negociatorul-şef pentru România a bifat unele dintre cele mai renumite universităţi ale lumii. Franks a obţinut titlul de doctor în economie la Harvard University, licenţa în economie (summa cum laude) la Washington State University şi două titluri de master la Oxford University, respectiv Princeton University, în domeniile teoria dezvoltării şi economie şi politici publice.

În 1992 a fost acceptat în Programul Economic al FMI, unde şi-a început cariera. Iniţial a lucrat în departamentele europene ale Fondului din Spania, Israel, Turcia şi Macedonia. A petrecut şase luni - cerând suspendare temporară de la FMI - la Banca Spaniei din Madrid.

În 1997, Franks a început să lucreze în statele Americii Latine. A trecut prin Argentina, Ecuador
şi Paraguay.

Anterior venirii în România, Franks s-a instalat în fruntea biroului FMI din Kiev, Ucraina, tocmai în momentul izbucnirii Revoluţiei Portocalii din octombrie 2004.