Datoriile companiilor de stat frânează economia

Nivelul arieratelor acumulate de companiile publice sunt aproape cât suma încasată de stat, în primele unsprezece luni din 2010, din impozit pe profit, salarii, venit şi câştiguri din capital. Experţii FMI spun că facturile neplătite de stat sunt o frână majoră în calea creşterii economice. Guvernul are şase luni pentru a decide ce privatizează şi ce lichidează.

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) a transmis ieri, cu ocazia finalizării ultimei evaluări a acordului stand-by, că în ciuda progreselor făcute de autorităţi datoriile acumulate la nivel local şi cele ale companiilor de stat împiedică redresarea economiei.

Citiţi şi:

FMI: Preţurile la energie şi gaze pentru populaţie nu vor creşte în viitorul apropiat. Liberalizarea preţurilor se va realiza gradual şi diferenţiat

„Numai arieratele companiilor de stat reprezintă 5% din PIB. Aceste facturi neplătite constituie o frână majoră în calea creşterii, pentru că firmele care au arierate nu au bani de investiţii, la fel ca şi firmele cărora li se datorează bani", a atenţionat şeful misiunii FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks.

Datorii în creştere

Comparând cu alte „performanţe" ale economiei în 2010, datoriile companiilor de stat se ridică la 25,5 miliarde de lei, adică aproape cât a încasat statul, în primele unsprezece luni ale anului trecut, din impozitul pe profit, salarii, venit şi câştiguri din capital. Şeful misiunii FMI declarase în luna noiembrie a anului trecut că datoriile cumulate ale primelor zece companii de stat care înregistrează pierderi se ridică la şapte miliarde de lei.

Franks a recunoscut ieri că la un total de 150 de întreprinderi publice Fondul nu a putut face o analiză completă. „Viitorul acord va cuprinde criterii de performanţă privind arieratele bugetului de stat şi ţinte indicative pentru cele ale companiilor publice şi ale bugetelor locale", a arătat Franks.

Pe durata celor doi ani de acord stand-by, Guvernul nu a reuşit la nicio evaluare să demonstreze că şi-a respectat ţinta privind arieratele. Una dintre condiţiile viitoarei înţelegeri cu finanţatorii externi va fi ca Guvernul să se decidă, într-un interval de maximum şase luni, ce companii privatizează, care sunt cele care vor fi lichidate şi ce păstrează în portofoliu. Acestea din urmă vor trebui, la rândul lor, eficientizate.

Statul nu are bani de investiţii

Cei de la FMI au declarat că una dintre cele mai mari provocări privind creşterea economică este implementarea unor reforme profunde în domeniul energiei şi al transporturilor. Cu alte cuvinte, în absenţa unor investiţii masive în energie în anii următori România nu va putea creşte rapid.

„Va fi nevoie de mai multă participare privată pentru că statul nu are bani. Companiile energetice ineficiente trebuie eficientizate prin restructurare, şi cadrul de reglementare trebuie reformat pentru a asigura concurenţă şi preţuri realiste", a arătat Franks.

Oficialul a precizat că fiecare euro pe care o companie de stat îl pierde este acoperit din buzunarele românilor. „Luaţi bani din buzunarele tuturor când aceste companii produc pierderi. Dacă vrem să evităm să mai luăm bani din buzunarele tuturor românilor care plătesc taxe pentru companiile cu pierderi trebuie să rezolvăm această problemă", a afirmat Franks.

"Aceste facturi neplătite constituie o frână majoră în calea creşterii, pentru că firmele care au arierate nu au bani de investiţii."
Jeffrey Franks
şeful delegaţiei FMI

Acordul cu FMI, denunţat de AOAR

Liderii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) au criticat ieri în termeni destul de duri acordul derulat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). În loc de centură de siguranţă, acordul a fost „o găleată din care s-a consumat anarhic pentru pensii şi salarii", au afirmat liderii AOAR. Ei spun că viitorul acord ar trebui încheiat doar după dezbateri publice, dar „România nu are nevoie de o altă înţelegere cu Fondul".

„Pentru mediul de afaceri, acordul cu FMI a însemnat creşterea TVA, arierate masive, distrugerea lanţurilor de creare a valorii şi îndatorarea ţării prin cheltuirea rezervei BNR pentru plata de salarii şi pensii", a declarat Florin Pogonaru, preşedintele AOAR.

În opinia sa, ideea că banii de la FMI vor fi folosiţi pentru menţinerea cursului de schimb a fost „o ipocrizie". Acordul a fost „doar un simplu mecanism de cheltuire a rezervei BNR pentru salarii şi pensii", a adăugat Pogonaru.