Iese România din criză aşa cum a spus Traian Băsescu? Vezi ce spun analiştii

Finanţatorul extern va condiţiona Guvernul român şi în viitor, chiar dacă ţara noastră nu va mai atrage niciun euro de la Fond. Preşedintele Băsescu a anunţat că România nu mai are nevoie de ultimul miliard de euro de la FMI. Cu toate acestea, politicile statului vor fi ghidate tot de instituţia internaţională.

Citiţi şi:  Emil Boc: Obiectivul noului acord cu FMI este creşterea economică

Mugur Isărescu: "Au fost conveniţi termenii noului acord cu FMI"

Citiţi şi:

Mesaj după moarte de la Traian Băsescu

Noul acord de tip precaut pe care România îl va încheia în martie cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană şi Banca Mondială nu este altceva decât continuarea guvernării de facto a finanţatorilor externi.

Chiar dacă ne-am permis să nu mai atragem ultimul miliard de la FMI în rezerva Băncii Naţionale (BNR), care este supradimensionată (33 de miliarde de euro), asta nu înseamnă că nu vom continua să ne împrumutăm la dobânzi mari pentru a acoperi golurile bugetului de stat şi că nu vom fi monitorizaţi şi în viitor de finanţatorii externi.

De ce am refuzat miliardul

Fie că vorbim de o decizie corectă, fie de o strategie de imagine, faptul că am renunţat la tranşă de la FMI dă un semnal pozitiv investitorilor străini. Analiştii economici chestionaţi de „Adevărul" spun că ultimul miliard de la FMI nu ne-ar fi fost de folos cu nimic, atât timp cât acesta urma să ajungă în rezerva BNR care este oricum supradimensionată.

„Decizia de a nu mai trage bani de la FMI trebuia luată cu mult timp în urmă", consideră analistul economic Lucian Isar. El spune că rezervele BNR sunt folosite în trei direcţii: pentru a acoperi un anumit număr de luni de importuri, pentru a contracara un eventual atac asupra leului şi pentru plata datoriei statului.

Cele 33 de miliarde de euro din rezerva BNR sunt însă mai mult decât suficiente pentru oricare dintre cele situaţii, spune Isar. „Eu nu am înţeles de ce statul a împrumutat atâţia bani la care să plătim dobânzi în condiţiile în care banii zac la BNR", a conchis analistul economic.

La rândul său, analistul economic Aurelian Dochia consideră că decizia de a nu mai atrage ultima tranşă dă un semnal pozitiv investitorilor. „Este o decizie corectă, chiar şi dacă o vedem ca o mişcare strategică pentru îmbunătăţirea perspectivei", a declarat Dochia.

La rândul său, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a explicat că decizia de a nu mai trage ultima tranşă este un semn de evoluţie pozitivă a economiei româneşti în 2011 şi constituie o ancoră puternică pentru încrederea investitorilor.

Creşterea economică, doar pe hârtie

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că evoluţia macroeconomică permite României să nu mai atragă bani de la finanţatorul extern. În plus, el a precizat că are certitudinea că economia românească va înregistra creştere în 2011, fapt confirmat şi de FMI. La rândul său, premierul Emil Boc a declarat ieri-seară că, pentru 2011, se prognozează o creştere economică între 1,5% şi 2%.

„Acest lucru înseamnă o situaţie mai bună pentru fiecare român", a spus premierul. Creşterea economică este prognozată şi de analiştii economici, însă la un nivel mult mai scăzut, şi nu cu efecte asupra nivelului de trai al românilor. „Românul de rând nu va resimţi această creştere economică nici în 2012 şi nici dacă ar fi de 3%. Lucrurile îşi revin mai greu şi vor persista în continuare tensiunile de pe piaţa muncii", este de părere Nicolaie Chidesciuc, economist-şef al ING Bank.

Acesta consideră că este foarte greu să-ţi revii cu o rată trimestrială de 0,7%, viteza cu care se aşteaptă FMI să crească economia românească. Chidesciuc vede o creştere a sectoarelor care au scăzut foarte mult în 2009-2010, cu excepţia construcţiilor.

„Industria va continua să crească, dar şi serviciile conexe, cum ar fi transporturile. Eu văd o creştere şi pe vânzările cu amănuntul pentru că au atins deja punctul minim", a explicat economistul-şef al ING Bank. Lucian Isar crede că economia va creşte cu maximum 0,5%, însă „această creştere nu se va resimţi asupra nivelului de trai, este un fel de iluzie optică".

Vom continua să ne împrumutăm

În ciuda creşterii economice timide pe care România ar putea să o înregistreze în acest an, statul va fi în continuare dependent de finanţare pentru a acopri deficitul. Măsurile de austeritate ale Guvernului au dat roade, deficitul bugetar situându-se la 6,5% din PIB în 2010, sub ţinta de 6,8% stabilită cu FMI.

Pentru 2011, această ţintă este de 4,4% din PIB, ceea ce înseamnă că România mai are nevoie de bani pentru a acoperi găurile din buget. „România are nevoie în continuare de bani şi se va împrumuta de pe piaţa internă la dobânzi mai mari decât cele ale FMI", spune Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA).

Acordul de la Viena-menţinut, dar revizuit

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că acordul de la Viena, prin care grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin trebuie să-şi menţină nivelul expunerii pe România, ar putea continua, dar cu o revizuire a parametrilor. Mai exact, reducerea progresivă a expunerii băncilor, care „şi-au făcut datoria".

"România are nevoie în continuare de bani şi se va împrumuta de pe piaţa internă la dobânzi mai mari decât cele ale FMI. "
Liviu Voinea
director executiv GEA

"Decizia de a nu mai trage bani de la FMI trebuia luată cu mult timp în urmă, pentru că rezervele BNR sunt supradimensionate."
Lucian Isar
analist economic

Noul acord ne face mai credibili

Analiştii economici consideră că noul acord de tip precaut cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, care va fi adoptat în martie şi va intra în vigoare în aprilie, reprezintă doar o ancoră în condiţiile în care incertitudinile persistă pe pieţele internaţionale. „Este un semnal dat investitorilor că România va menţine o politică prudentă", explică analistul economic Aurelian Dochia.

Costul condiţionării

Pe de altă parte, analistul Lucian Isar spune că România nu avea nevoie să mai încheie o nouă înţelegere cu finanţatorii externi. „Chiar dacă nu există un cost monetizabil, toate condiţionările FMI reprezintă costuri", a explicat Isar. El propune ca alternativă finanţarea de pe pieţele externe pe termen lung, având în vedere că se apropie şi scadenţa împrumutului de la FMI.

Mugur Isărescu (foto), guvernatorul Băncii Naţionale a României, a anunţat ieri că au fost conveniţi termenii noului acord cu Comisia Europeană şi FMI care va fi încheiat pe doi ani, 3,6 miliarde de euro urmând să provină de la Fond şi 1,4 miliarde de euro de la CE. Preşedintele Traian Băsescu a declarat duminică seară că noul acord nu implică finanţare, este unul de tip preventiv, prin care Fondul şi UE ţin la dispoziţia României, fără comision şi fără a-i accesa, cinci miliarde de euro.

În cadrul noului acord se vor finaliza reformele structurale şi este luat faptul că noua înţelegere va cuprinde anul electoral 2012, ceea ce determină un risc politic important.

Scumpirile vor continua, BNR a mărit prognoza de inflaţie

Cu toate că a calificat drept nejustificate scumpirile alimentelor şi carburanţilor, conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) a majorat prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,4% la 3,6%. BNR estimează pentru sfârşitul anului viitor o rată anuală de 3,2%. Altfel spus, scumpirile vor continua, însă BNR estimează că majorarea preţurilor va avea un ritm din ce în ce mai redus, ceea ce în termeni de specialitate se numeşte dezinflaţie.

„Curba dezinflaţiei are o caracteristică evidentă, formată din două reduceri masive. Prima va fi în acest trimestru, cu precădere în luna ianuarie. Urmează câteva luni de cvasi-stagnare, deoarece în anul precedent inflaţia până în vară a fost relativ scăzută, şi apoi o reducere mult mai importantă în trimestrul al treilea, în timpul lunilor de vară, cu intrarea inflaţiei anuale în intervalul de variaţie şi menţinerea în acest interval întreg anul", a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Din punctul de vedere al guvernatorului BNR, scumpirile anunţate la alimente nu se justifică, pentru că aici avem încă deficit de cerere.

Cât despre carburanţi, Isărescu a afirmat că scumpirea acestora a fost „tendenţioasă" şi că evoluţia costurilor la această categorie nu a fost determinată de cursul valutar, aşa cum anunţaseră petroliştii.